Club Clorofila în parteneriat cu Muzeul Municipiului București lansează Emoții Climatice, proiect cu care inițiatorii își propun să transforme anxietatea climatică în implicare civică și să ofere un model de adăpost climatic urban care să inspire viitoare politici publice și practici de adaptare bazate pe cercetare și implicarea comunităților locale. Seria de activități face parte din proiectul Grădina Filipescu-Cesianu, Refugiu Climatic pe Calea Victoriei care include: intervenții peisagistice menite să crească calitatea ecologică și capacitatea spațiului de a oferi adăpost în contextul creșterii frecvenței valurilor de căldură, un spatiu de dialog, reflecție și acțiune.
O grădină comunitară ca adăpost climatic
Grădina și Casa Filipescu-Cesianu formează unul dintre cele mai valoroase ansambluri de patrimoniu construit din centrul Bucureștiului. Protejată prin statutul non aedificandi, grădina este un important spațiu verde deschis și accesibil publicului, situat pe Calea Victoriei, principala axă culturală a Capitalei și una dintre cele mai circulate artere ale orașului. Este, totodată, unul dintre puținele spații accesibile publicului în care arhitectura, vegetația și sculptura alcătuiesc un ansamblu unitar. Tocmai acest caracter deschis și valoros face necesară îngrijirea constantă și protejarea grădinii, astfel încât identitatea și beneficiile sale să fie păstrate pe termen lung.
Proiectul urmărește conservarea și punerea în valoare a calităților existente ale grădinii, precum și consolidarea rolului său de adăpost climatic funcțional și activ. Prin intervenții simple, replicabile și integrate discret în contextul patrimonial inițiatorii urmăresc transformarea unui spațiu verde vulnerabil într-o infrastructură urbană activă de adaptare climatică, fără alterarea identității sale. Astfel, grădina își poate amplifica beneficiile directe pentru sănătatea publică, biodiversitate și reziliența urbană, rămânând în același timp un spațiu verde protejat și deschis tuturor.
Relevanța proiectului: Beneficii pentru sănătatea mintală
Efectele schimbărilor climatice se resimt deja în viața de zi cu zi: în corp, în nivelul de energie, în somn și în sănătatea fizică și mintală. Pornind de la această realitate, Club Clorofila a construit conceptul programului pe baza unor cercetări recente care arată că impactul schimbărilor climatice nu este doar unul fizic, ci și psihologic.
„Cercetări recente arată că petrecerea timpului în grădinile urbane și în spațiile verzi poate îmbunătăți sănătatea mintală prin reducerea stresului, a anxietății și a depresiei. Activități precum grădinăritul sau simpla prezență în apropierea copacilor oferă beneficii psihologice reale și contribuie la consolidarea relațiilor sociale”, explică dr. Valentin-Veron Toma, cercetător și șeful Departamentului de Antropologie Culturală și Socială, din cadrul Institutului de Antropologie „Francisc I. Rainer”.
Temperaturile ridicate și stresul termic pot favoriza anxietatea, tulburările de somn, iritabilitatea și epuizarea psihică, în timp ce accesul la spații verzi contribuie la reducerea stresului și la îmbunătățirea sănătății mintale.
Pe 30 iulie, de la ora 10:30, la Casa Filipescu-Cesianu, publicul bucureștean interesat de impactul schimbărilor climatice asupra sănătății este invitat la evenimentul de deschidere al seriei de activități organizate de Club Clorofila și Muzeul Municipiului București. Scopul primei întâlniri este de a crea un cadru de dialog privind noile perspective asupra adaptării la criza climatică.
Programul zilei explorează relația dintre schimbările climatice, sănătatea publică și experiența urbană, pornind de la ideea că adaptarea nu este doar o provocare tehnică, ci și una socială, emoțională și culturală. Din această perspectivă, infrastructura verde și spațiile comunitare devin adevărate infrastructuri ale grijii: reduc vulnerabilitatea, consolidează solidaritatea și contribuie la creșterea rezilienței comunităților în fața fenomenelor climatice extreme.
La eveniment vor participa:
1. Dr. Valentin Veron Toma, cercetător și șeful Departamentului de Antropologie Culturală și Socială, din cadrul Institutului de Antropologie „Francisc I. Rainer
2. Alexandru Gheorge, Peisagist preocupat de intersecția dintre starea de bine și peisaj
3. Alex Mexi, Peisagist, Cercetător Institutul Național al Patrimoniului
4. Adrian Majuru, istoric, director MMB
5. Alexandra Brînzac, psiholog cu experiență în lucrul cu efectele schimbărilor climatice asupra sanatatii mintale
6. Discuția va fi moderată de Cătălina Bolozan, inițiatoarea programului și fondatoare Club Clorofila
Un program de dialog, învățare și implicare (iulie-noiembrie 2026)
Pe parcursul programului desfășurat la Casa Filipescu-Cesianu, publicul este invitat să participe la o serie de activități dedicate relației dintre climă, sănătate și oraș:
• Masă rotundă despre efectele schimbărilor climatice asupra sănătății fizice și psihice, alături de cercetători, psihologi și specialiști în peisagistică;
• Cafeneaua pentru anxietate climatică, un spațiu de dialog despre emoțiile generate de criza climatică;
• Ateliere de grădinărit urban și plantare dedicate protejării vegetației existente în grădină, care cuprinde peste 40 de arbori maturi și oferă umbră și răcoare în perioade de caniculă;
• Conferințe și întâlniri cu experți români și internaționali despre rolul infrastructurii verzi și a soluțiilor bazate pe natură în adaptarea orașelor la schimbările climatice.
O nouă viziune asupra spațiilor verzi – misiunea Club Clorofila
Organizația Club Clorofila are misiunea de a crește adaptarea locuitorilor Bucurestiului la schimbările climatice și de a îmbunătăți calitatea vieții urbane prin procese participative care reunesc comunitățile locale în jurul ecologiei urbane.
Club Clorofila promovează o nouă perspectivă asupra spațiilor verzi urbane prin intervenții în grădinile instituțiilor publice din București. Organizația își propune să consolideze, în conștiința locuitorilor Capitalei, ideea că grădinile comunitare nu sunt doar locuri de recreere, ci pot deveni infrastructură esențială pentru sănătatea publică, adaptarea la schimbările climatice și coeziunea socială.
Organizația contribuie la recuperarea și îngrijirea patrimoniului natural existent din București, gradina Filipescu-Cesianu devenind al treilea spațiu verde al unei instituții publice care este transformat într-o grădină comunitară, după cea de la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi si cea de la Palatul Suțu.
Programul de evenimente „Emoții climatice” face parte din proiectul Grădina Filipescu-Cesianu, Refugiu Climatic pe Calea Victoriei, finanțat prin Platforma de mediu pentru București, program inițiat de Fundația Comunitară București și ING Bank România, prin runda susținută de Orange Romania.
Revistă / publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii
Articol în cadrul ediției „Toamna 2025 – Vara 2026” / Zeppelin/București/Online
