Zeppelin s-a aăturat celor peste 50 de organizații și specialiști care solicită printr-un Apel Public clasarea în regim de urgență ca Monumente Istorice a patru obiective de patrimoniu din Băile Govora – Ansamblul Parcului Balnear, Pavilionul de Băi, Hotelul Ștefănescu și o casă tradițională de pe strada Tudor Vladimirescu.
Patrimoniul cultural al Govorei este într-un stadiu critic, fiind într-o fază atât de avansată de degradare și de expunere la riscuri, încât considerăm că suntem în al 12-lea ceas. De aici necesitatea unei intervenții urgente din partea autorităților.
Vă puteți alătura apelului aici.
APEL PUBLIC
Ministerului Culturii,
Direcției Județene pentru Cultură Vâlcea,
Primăriei orașului Băile Govora,
Instituțiilor și organizațiilor implicate în protejarea patrimoniului cultural național,
Comunității din Băile Govora
Publicului larg
Noi, specialiști și organizații din domeniul patrimoniului, al dezvoltării durabile, urbanismului și conservării naturii, transmitem public un semnal de alarmă și solicităm Ministerului Culturii și autorităților responsabile să acționeze imediat, conform legislației în vigoare, pentru protejarea patrimoniului cultural din Băile Govora, care a ajuns într-o fază atât de avansată de degradare și de expunere la riscuri, încât considerăm că suntem în al 12-lea ceas.
Orașul Băile Govora este unul dintre cele mai vechi și mai reprezentative stațiuni balneare din România, iar comunitatea locală se identifică cu acest patrimoniu, recunoscut ca reper pentru coeziunea socială, turismul balnear și viața culturală a localității.
Dacă nu acționăm acum, împreună, instituții și societate, riscăm să pierdem unele dintre cele mai relevante construcții și amenajări pentru istoria României și pentru identitatea comunității locale din Băile Govora!
De 14 ani se tergiversează clasarea unor obiective ca Monumente Istorice la Băile Govora
În 2011, Ministerul Culturii a avizat Planul Urbanistic General al stațiunii, cu condiția ca patru obiective să fie clasate ca Monumente Istorice: Ansamblul Parcului Balnear, Pavilionul de Băi, Hotelul Ștefănescu și o casă tradițională de pe strada Tudor Vladimirescu. Au trecut 14 ani și autoritățile locale – primăria și Direcția Județeană pentru Cultură Vâlcea (DJC Vâlcea) – nu au luat măsurile prevăzute de lege pentru a clasa aceste patru situri de o valoare unică pentru patrimoniul balnear din România ca Monumente Istorice. Autoritățile locale nu s-au mobilizat nici după demersurile de la sfârșitul anului 2024 și primăvara anului 2025, realizate de Ministerul Culturii și de Institutul Național al Patrimoniului (INP), care s-a interesat de stadiul clasărilor și și-a oferit sprijinul de specialitate.
În aceste condiții, Fundația Pro Patrimonio a sesizat Comisia Națională a Monumentelor Istorice (CNMI), pe data de 18.07.2025, cerând analiza valorii de patrimoniu a unor situri incluse încă din 2010 în Studiul istoric, care a stat la baza Planului Urbanistic General al Băilor Govora și declanșarea procedurilor de clasare pentru aceste situri, conform legii. CNMI a dispus pe 30 iulie 2025 clasarea în regim de urgență a celor 4 imobile, în baza sesizării Fundației Pro Patrimonio.
Printr-o adresă din 28.08.2025, Direcția Patrimoniu Cultural din cadrul Ministerului Culturii a transmis DJC Vâlcea rezoluția Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, iar ulterior INP a informat DJC Vâlcea că susține procedura de clasare. Deși a primit între timp și două adrese de la Fundația Pro Patrimonio, DJC Vâlcea nu a răspuns nimic timp de trei luni. Prima sa reacție a fost pe data de 4 noiembrie 2025, ca reacție la postările de pe Facebook ale Pro Patrimonio și Studiogovora, din data de 3 noiembrie 2025, prin care cele două organizații solicitau aplicarea legii de către DJC Vâlcea. În comunicările sale de pe 4 noiembrie, DJC Vâlcea a susținut că este importantă obținerea acordului proprietarilor pentru succesul procedurii de clasare și că a făcut demersuri în acest sens.
Subliniem că, potrivit art. 21 din Legea nr. 422/2001, Direcția Județeană pentru Cultură are obligația de a declanșa procedura de clasare în regim de urgență de îndată ce aceasta a fost solicitată și fără a fi necesar sau obligatoriu acordul proprietarului. Iar în cazul imobilelor publice – Parcul Balnear – sau aparținând cultelor religioase – Hotelul Ștefănescu, DJC poate declanșa procedura de clasare din oficiu, conform Art. 13 din Legea nr. 422/2001.
De asemenea, DJC Vâlcea a susținut că cele patru imobile sunt protejate de lege, deoarece se află în zona de protecție a unor monumente istorice. Subliniem că, potrivit legii, această protecție este ineficientă. Cel mai puternic grad de protecție este asigurat de înscrierea lor rapidă în Lista Monumentelor Istorice. În schimb, orice tergiversare a procedurilor va contribui în continuare la degradarea construcțiilor prin inacțiune sau prin intervenții distructive permise în lipsa statutului de monument istoric.
Primele reacții locale confirmă motivele de îngrijorare
În ciuda prevederilor clare din lege și a urgenței situației în care se află cele patru obiective, reacția la nivel local este îngrijorătoare și demonstrează creșterea riscului degradării patrimoniului cultural din Băile Govora.
1. Direcția Județeană pentru Cultură Vâlcea nu a întreprins până acum pașii necesari pentru declanșarea clasării de urgență, deși trecerea timpului agravează starea clădirilor și periclitează iremediabil patrimoniul local.
Subliniem că Fundația Pro Patrimonio a comunicat oficial încă din vară, atât către CNMI, cât și către Direcția Județeană pentru Cultură Vâlcea (DJC Vâlcea), faptul că este dispusă să ofere sprijinul pentru realizarea documentației necesare pentru clasare, ceea ce ar compensa o eventuală lipsă de resurse de la nivel local. Asociația Studiogovora este de asemenea deschisă să contribuie cu expertiza sa pentru realizarea documentației de clasare. Institutul Național al Patrimoniului și-a exprimat în repetate rânduri disponibilitatea de a oferi asistență de specialitate în vederea asigurării protejării valorilor de patrimoniu, conform atribuțiilor sale legale.
2. Primarul stațiunii Băile Govora, Mihai Mateescu, a declarat într-un interviu pentru Radio România Actualități, difuzat pe data de 10 noiembrie, că intenționează să acționeze în instanță pentru a anula solicitarea de clasare. Această intenție este în coerență cu cei 14 ani în care primăria nu a acționat pentru clasarea celor patru situri.
3. La nivel local, în comunitate și în presa județeană, au început să fie diseminate informații false, zvonuri și calomnii împotriva asociației Studiogovora – care are ca misiune protejarea patrimoniului cultural din stațiune -, a membrilor săi fondatori, a doamnei Irina Iamandescu, Director Monumente Istorice, în cadrul Institutului Național al Patrimoniului, și chiar a Institutului Național al Patrimoniului. Din cum sunt formulate reiese că un rol în promovarea acestor alegații par să îl aibă investitorii care au preluat recent în proprietate una dintre clădirile care fac obiectul solicitării de clasare de urgență – Pavilionul de Băi – și care au demolat în acest an un complex de vile din Băile Govora, într-un mod care ridică o serie de semne de întrebare.
Considerăm că aceste demersuri au rol de intimidare a specialiștilor care se implică în protejarea patrimoniului și pot sugera chiar absența bunelor intenții cu privire la clasarea Pavilionului de Băi, clădire emblematică pentru Băile Govora. Nu este prima oară când asociația Studiogovora este ținta unei campanii de defăimare și calomnie, prin difuzarea de informații false, la nivel județean, pentru a pune presiune asupra membrilor săi.
În aceste condiții, semnatarii acestui Apel Public, solicită:
1. Respectarea dreptului locuitorilor din Băile Govora de a-și păstra identitatea culturală, care le este asigurată doar prin păstrarea siturilor de patrimoniu cultural, de către toți actorii implicați – autorități și actori privați.
2. Declanșarea „de îndată” (*) a procedurilor de clasare în regim de urgență de către Direcția pentru Cultură Vâlcea, a celor patru imobile care fac obiectul deciziei CNMI: Ansamblul Parcului Balnear, Pavilionul de Băi, Hotelul Ștefănescu și o casă tradițională de pe strada Tudor Vladimirescu. (* cf. Legea 422/2001)
3. Respectarea legislației cu privire la protejarea patrimoniului cultural de către toate părțile implicate și în mod special de către: Direcția Județeană pentru Cultură Vâlcea, Primăria și Primarul orașului Băile Govora, proprietarii imobilelor.
4. Implicarea Ministrului Culturii pentru a se asigura că Direcția pentru Cultură Vâlcea acționează conform legii în această speță și informarea publică cu privire la acțiunile întreprinse, în timp real.
5. Consolidarea poziției INP, pentru a verifica activitatea de protejare a patrimoniului cultural. Așa cum se vede din acest caz, INP are un rol strategic în sprijinul Direcțiilor Județene pentru Cultură, ca acestea să-și exercite atribuțiile și să acționeze pentru a proteja patrimoniul cultural.
6. Realizarea unui demers transparent de comunicare și colaborare cu proprietarii celor patru imobile, pentru a-i asigura de faptul că protejarea obiectivelor ca Monumente Istorice nu înseamnă pierderea sau afectarea dreptului la proprietate. Este necesară implicarea lor onestă, de pe poziția de parteneri în acest proces, care, dacă se desfășoară cu profesionalism și conform legii, va crea noi oportunități de dezvoltare pentru ei și pentru comunitate.
7. Colaborarea deschisă cu specialiștii și experții Fundației Pro Patrimonio și ai Studiogovora, pentru a realiza documentația tehnică necesară clasării, conform propunerii acestora, asigurând o reducere substanțială a cheltuielilor pe care ar trebui să le suporte DJC Vâlcea. Cooptarea și a altor actori privați, care pot susține cu fonduri și cu expertiză acest proces, dacă este nevoie.
8. Dezvoltarea unor programe locale, în colaborare între autorități, organizații neguvernamentale, experți în domeniul patrimoniului cultural, mediu de afaceri și cetățeni, pentru a elabora o strategie de dezvoltare pentru Băile Govora, pornind de la resursele unice – patrimoniul cultural, apele minerale și infrastructura balneară – pe care le are. Doar o astfel de strategie va face Băile Govora atractivă din nou pentru turiști și va reda vitalitate comunității locale. Există bune practici în acest sens, atât în România, cât și în străinătate.
9. Oprirea campaniei de dezinformare, calomnie și defăimare, împotriva asociației Studiogovora, a membrilor săi fondatori, a Irinei Iamandescu, Director Monumente Istorice al Institutului Național al Patrimoniului, precum și a tuturor celor iau atitudine pentru a proteja patrimoniul cultural. Ne exprimăm solidaritatea cu cei care sunt țintele acestei campanii: este o practică cu care mulți ne confruntăm în comunitățile noastre, atunci când demersurile de protejare a patrimoniului deranjează anumite interese private.
Asociația Monumentum
Asociația Kogayon
Asociaţia ARA [Arhitectură. Restaurare. Arheologie]
Asociația Front la Dunăre
Asociația Ideilagram
Asociația ARCHÉ
Asociația BAZA. Deschidem orașul
Revista Zeppelin
Asociația LOCUS
Asociația Artis Peritia
Asociația Re:Rise
Asociația Actum
Asociația Laborator Zero Pozitiv
Asociația Inima Olteniei
Asociatia Gene Dobrogene
Asociatia Arhaic
Asociatia Petrus Italus Trust
Asociația Vernacular
Asociația Make Better
Asociația WeWilder
Atelier VRAC
Asociatia Unda Verde
Ștefan Bâlici, conf. la Departamentul Istoria și Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului, UAUIM; președinte al Ordinului Arhitecților din România
Tamina Lolev, arhitectă, Nod Makerspace
Eugen Pănescu, arhitect urbanist
Brîndușa Tudor, arhitectă, Stardust Architects
Anca Majaru, arhitectă
Rucsandra Pop, antropoloagă și artistă
Miruna Găman, manager cultural
Dorothee Hasnaș, arhitectă, președinte Asociația Bucureștiul meu Drag
Marius Vasile, arhitect
Ștefan Ghenciulescu, arhitect
Constantin Goagea, arhitect
Bogdan Suditu, Vicepreședinte al Senatului Universității București
Daniel Mihalcea, consultant de brand, Daniel & Andrew Design Advisory
Oana Chirilă, arhitectă, fondatoare Herculane Project
Rarița Zbranca, curator, cercetător și strateg cultural
Dan Felix Paraschiv, arhitect, Vicepreședinte al Ordinului Arhitecților din România – cultură profesională
Ciprian Plăiașu, Asociația Turism istoric
Cătălina Frâncu, arhitectă
Mihaela Hărmănescu, arhitectă
Cristina Chira, arhitectă
Elena-Maria Cautiș, cercetătoare independentă patrimoniu și sustenabilitate
Tudor Elian, arhitect și curator, UAUIM / Arhiva de Imagine MNȚR
Irina Meliță, arhitectă, vicepreședintă a Ordinului Arhitecților din România Filiala București
Ștefan Simion, arhitect
Petru Mortu, arhitect
Gruia Bădescu, arhitect, cercetător la Universitatea din Konstanz (Germania) și lector invitat la SNSPA București
Claudia Pamfil, arhitect urbanist, vicepreședinte Asociația Profesională a Urbaniștilor din România (APUR)
Bogdan Iancu, antropolog, lect. univ SNSPA
Endre Ványolós, arhitect, specialist atestat MC, cadru didactic universitar
Silvia Teodorescu, prim vicepresedinte Human Made Art – Cronicari Digitali
Marius Chivu, scriitor
Apelul poate fi semnat în continuare, la acest link.
*Foto: Marius Vasile
Articol conex:
Ghid de bune practici: Băile Govora. Recomandări pentru păstrarea specificului local valoros
