„Pays sage” la Centrul Constantin Brâncuși

Muzeul de Artă Craiova în colaborare cu Universitatea Națională de Arte București deschide sâmbătă, 17 februarie, ora 17:00, la Centrul „Constantin Brâncuși” din Craiova, expoziției Pays sage, în cadrul seriei de evenimente dedicate Zilei Naționale „Constantin Brâncuși”. Aceasta va putea fi vizitată pâmă pe 30 aprilie 2024.

Curatorul acestui proiect, lect. univ. dr. Daniel Mihail Constantinescu precizează:

„Este cea de a treia expoziție a Departamentului Foto-Video din cadrul Universității Naționale de Arte din București, care prefigurează, cu un an în avans, aniversarea a trei decenii de învățământ dedicat noilor medii: fotografie, imagine dinamică și prelucrare computerizată a imaginii.
Dacă primele două expoziții gravitau în jurul proiectelor de diplomă și a lucrărilor din timpul anilor de studii ale studenților, de data aceasta am invitat o seamă de absolvenți ale căror nume au devenit cunoscute pe scena artistică. Am căutat foarte departe în timp până la absolvenții primelor generații și, chiar mai departe, până la cei care au urmat cursurile opționale de fotografie și video ce au precedat înființarea departamentului în anul 1995. Alături de creațiile acestora am inserat, cu discreție, lucrări a doi dintre artiștii și profesorii care au făcut posibilă această formă de învățământ axată pe noile medii– Roxana Trestioreanu și Iosif Király. Nu am uitat, desigur, nici de cei care acum își împlinesc ciclul de studii.
Așa cum v-am obișnuit am adus în expoziție și câteva cărți realizate de studenți în cadrul programului de practică. Alături de acestea semnalăm cartea Utilizarea peisajului a cărei realizare și prezență în expoziție se datorează Galeriei Posibile unul dintre partenerii de drum ai departamentului.

Putem afirma prin urmare că ansamblul celor trei expoziții sunt o certificare a calității învățământului vocațional oferit în Departamentul Foto-Video din Universitatea Națională de Arte din București, o demonstrație vizuală a cuvintelor lui Rosalind Krauss despre ceea ce înseamnă a fi artist: „Conceptul de artist implică mai mult decât simpla paternitate a operelor. El sugerează că este necesar a trece printr-un număr de etape pentru a-și câștiga dreptul la revendicarea calității de autor: cuvântul artist este într-un anume fel legat semantic de noțiunea de vocație. În general cuvântul vocație implică o inițiere, opere de tinerețe, învățarea tradiției artei sale și cucerirea unei viziuni personale printr-un proces care presupune în același timp reușite și eșecuri.”

Nu ne rămâne, în continuare, decât să justificăm numele și tema expoziției – Pays sage.
Expresia are sonoritatea unui cuvânt care desemnează un gen în istoria artelor și o mai veche temă de interes personal: peisaj/paysage. Cum însă nu am dorit să încadrăm discursul artistic într-o formulă strict estetică dar nici să-l lipsim de frumusețe și, mai mult, să-l așezăm firesc în continuarea altor două expuneri, a căror diversitate de subiecte și abordări era subliniată de chiar titulatura lor (Eclectic și Eclectic 2.0), am descompus sunetul în două cuvinte : pays și sage. Am obținut prin urmare expresia – Pays sage – care desemnează, evident, o utopie în totală dizarmonie cu starea actuală a lumii, a viețuirii noastre: țară cuminte/țară liniștită sau, altfel spus, cu o ușoară exagerare viață liniștită. Se deschide astfel un evantai tematic care pornește simplu, vizual (sau auditiv) de la peisaj/paysage pentru a lua amploare în social, politic, antropologic, nu fără o trimitere către consumerism prin expresia figurativă viață liniștită (în engleză still life).
Dacă fonetic cuvântul paysage este apropiat de expresia pays sage, o simplă căutare în dicționar arată că semnificațiile cuvântului se deschid către figurativul expresiei. Dincolo de genul artistic prezent în artele plastice dar și în muzică și literatură cuvântul (paysage) are semnificații multiple : de la vederea de ansamblu asupra naturii dintr-un ținut sau dintr-un loc oarecare (oraș, cartier etc.), trecând prin „ansamblul condițiilor materiale și intelectuale care formează mediul cuiva ori a ceva (peisajul demografic, intelectual, politic)”, până la chipul uman, și peisajul interior sau mental al unei persoane (tendințe intelectuale sau/și morale).
Interesantă mi se pare și acțiunea sufixului -age, formator de substantive, de a da semnificații diverse în relație cu rădăcinile pe care le însoțește. De pildă se poate referi la locul acțiunii (ca în passage = loc de trecere, pasaj), iar în acest caz al asocierii cu pays la un ținut sau un loc cu o anumită întindere. Sufixul întărește prima semnificație a cuvântului pays: „diviziune teritorială locuită de o colectivitate și constituind o entitate geografică și umană”.
Dar pays, înseamnă și „ansamblul locuitorilor, cetățenilor unei națiuni”. De aici legătura cu peisajul demografic, intelectual și politic.
Al doilea cuvânt, sage, se află în legătură cu peisajul interior al unei persoane „a cărei judecată și conduită se reglează conform ideii de bine, fondat pe rațiune”; „care se conduce conform unei legi morale sau după propria conștiință”; „cu un comportament moderat, fără excese”; disciplinată, calmă, liniștită.

Cu această expoziție vă invitam să pășiți din insulă în insulă cu bucuria exploratorului. Refac această invitație cu gândul că orice explorator are nevoie de o hartă. Cu atât mai mult acum când vă deschidem în față un teritoriu cu geografie incertă, în care trecerea de la imaginar la real se face pe nesimțite. Dacă am avea știința cartografilor acelui imperiu pomenit de Borges, harta noastră nu ar putea avea decât forma benzii lui Möbius. ”

Program „Centrul Brâncuși”:

Miercuri-duminică: 10:00- 22:00
Luni și marți: închis
Intrarea este gratuită.

*Fb event