În Bucureşti, când se construieşte ceva, prima etapă a întregului fenomen este să se înlăture, într-o formă sau alta, spaţiul verde. Cu încredinţarea că va fi replantat, spaţiul verde, grădina, devine o promisiune mereu aşteptată, dar de prea multe ori încălcată. Când au început lucrările la metroul din Drumul Taberei, cu o uşurinţă inimaginabilă, toţi arborii ce brodau ansamblurile de locuit din zona Orizont au fost tăiaţi ca într-un vis. În contrapondere, atât ediţia 2015 şi continuând cu ediţia 2016 a Anualei, organizatorii au dorit ca întregul eveniment ce promovează excelenţa în construitul bucureştean să se desfăşoare într-o grădină. Dar nu orice grădină: aflată aproape de Grădina Icoanei, grădina Casei Universitarilor are o poveste ce încă se lasă descoperită. Odinioară (anii ’80), un exemplu de grădinărit urban, astăzi ea pare abandonată şi sufocată de propria-i natură sălbatică. Paradoxal, deşi sunt organizate evenimente, publicul este ţinut la periferia pergolei invaziv construită într-un moment necunoscut. Câţiva paleţi aruncaţi printre copaci şi câteva lumini de exterior, ambientează „sălbăticia” grădinii, umanizând-o pentru câteva ore într-o săptămână. Stând de vorbă cu cei câţiva oameni ai locului care au cunoscut grădina mai de demult (anii ’60 –’80), locatari ai blocurilor din jur sau ai caselor vecine, echipa de organizare a Anualei a regăsit traseele aleilor vechii grădini. Pe baza acestora, Anuala de Arhitectură a refăcut primele măsuri din ceea ce era odată o grădină celebră pentru Bucureşti. Intervenind asupra unor instalaţii abandonate şi aflate în degradare (vezi fosta fântână), Anuala bucureşteană a salvat ceea ce părea inutilizabil. Cuplând efortul de echipă cu suportul unor sponsori mai vechi precum Semmelrock şi Wienerberger, Anuala a reconstruit un loc, pe care l-a transformat pentru o perioadă finită într-un adevărat centru public de arhitectură. Ceea ce cu câţiva ani înainte a început timid (vezi Anualele 2012, 2013) printr-o expunere a arhitecturii în spaţiul public, către cetăţeni, şi nu închisă în galerii, devine acum o afirmare puternică a intervenţiei, a reconstrucţiei şi a reinterpretării. Anuala de Arhitectură Bucureşti 2016 [ediţia a XIV-a] merge în această direcţie, finalizând ceea ce a început în Grădina Universitarilor, dar mergând mai departe cu o nouă grădină pe care vă invită să o experimentaţi: Grădina Alfabet.
Emil Ivănescu
echipa de organizare & intervenţie a Anualei: Emil, Sabrina, Ema, Olivia, Ana, Simina, Laura, Marius, Cristi, Igor, Cătălin, Vali, Ancuţa, Roxana, Larisa.
