8. Locuire în București
Text: Natalia Negru
Pentru un nou venit în București și chiar pentru locuitorii săi, opțiunile locative din Capitală par să fie dintre cele mai ofertante. Ansamblurile rezidențiale sunt promovate prin imagini și sintagme „verzi”, „pline de siguranță” și conform „standardelor europene”, iar blocurile ridicate în perioada socialistă prin „super poziție”, îmbunătățiri precum „gresia, faianța, termopanul” sau „vederea frumoasă”. Băncile te ajută să îți îndeplinești visele și să ai „casa ta”, acel loc idilic unde stai ghemuit alături de cel drag pe o canapea pufoasă, într-o cameră luminoasă și te bucuri de „acasă”. Bucureștiul locativ este însă mult mai diversificat decât imaginile marketizate ale locuirii (chiar dacă și acestea reflectă anumite tipare asupra proprietății). (…)
17. Editorial: Monumente discrete
Text: Ștefan Ghenciulescu
Nu despre deja celebra cruce–mamut cu luminițe care ni se pregătește la Universitate vreau să vorbesc aici. Aceasta nu e decât ultima dintr-o serie de acțiuni autoritare și pompoase cu care ne-au procopsit diferitele administrații în ultimii ani. Cartofi trași în țeapă, busturi grotești, voievozi monstruoși, alegorii greoaie… Dincolo de lipsa de cultură artistică a comanditarului și de faptul că acesta se dispensează de orice sfat sau consultare publică, problema mi se pare că stă, ca în atâtea alte cazuri de tranziție, în nevoia de mare, de impozant: ca să aduci aminte sau pur și simplu să onorezi ceva bun și frumos, trebuie să exagerezi, să cauți grandoarea, dimensiunea, bogăția; dar și maxima vizibilitate. Trebuie să se vadă, să sară în ochi. Altfel nu își face treaba monumentul, se pare. (…)
28. Justin Baroncea, Iulia Vasile: O haină prin curte
> O casă la Breaza: o fundaţie existentă, o gândire structurală și un înveliș din lemn – o haină ce poate fi încheiată, descheiată complet sau parţial şi căreia i se pot sufleca mânecile, ridica gulerul sau închide buzunarele.
30. SYAA: În Deltă, în secolul XXI
> A construi ceva nou la Chilia Veche este o provocare având în vedere un context rural parţial destructurat de intenţiile eşuate ale urbanizării anilor ’80 şi caracterizat de dificultatea implementării unui scenariu de modernizare.
Text: Andrei Mărgulescu
35. Henrik Lunden – The Common Office: W Club Charles de Gaulle
> Spațiu de antrenament în București
Text: Cosmin Caciuc
37. Stardust Architects: Scena din spatele scenei
> Anexă administrativă într-o clădire dedicată operei
41. Ideogram Studio: M1. Atelierul
> Spaţiu de lucru intern pentru procesul de creaţie a vinului la Murfatlar
45. Graphic Studio: O parcelă, trei case suprapuse
> Un bloc de apartamente cu cinci niveluri în București preia tradiția vilelor urbane ce permitea o scară domestică și o autonomie maximă a apartamentelor.
48. Brenac + Gonzalez: Obiecte și insulă urbană
> Cele trei proiecte (două clădiri de locuinţe colec¬tive și un complex catholic pastoral) compun cea mai mare parte a unui așa numit „macro-lot urban”, o insulă din cadrul unei noi și considerabile operaţii din zona pariziană. ZAC Seguin – Rives de Seine, Boulogne-Billancourt e o bucată de oraș de 74 de ha ce se naște pe teritoriul fostei fabrici Renault.
64. Artre Studio: Pragmatism, diversitate și recurs la modernism
> Residenz Cartierul German din Chitila
Text: Ignaz S. Schmidt, Dragoș Lungulescu, Cosmin Caciuc
70. Amber Gardens – ansamblu rezidenţial bazat pe principii bioclimatice în zona Otopeni–Tunari
> Leonidas Anastasopoulos: Adevaratul lux este verde!
Text: Alesonor
75. Connected
76. Portretul unei case și povestea unui program
> Casa Costa-Foru și grupul „Dincolo De Fațade”
Text: Yasmin Asan
80. Reducerea riscului de neplată a ratelor bancare în cazul caselor ecologice
> Al doilea episod al unei serii de articole pentru a oferi înţelegerea unei tendinţe importante în România
Text: Steven Borncamp – CEO Romania Green Building Council
84. Dosar Halele Carol
84. Parcelările istorice bucureștene și identitatea urbană reînnoită
> Cercetări urbane și o expoziție inedită la Muzeul C.F.R. din Capitală
Text: Andrei-Răzvan Voinea, Andreea-Livia Ivanovici
89. Design & More
90. Post City
> Festivalul Ars Electronica din Linz explorează anul acesta noi sensuri ale vieţii urbane, soluţii pentru diverse probleme majore, de la habitat la mobilitate sau critici ale sistemului cultural, al sensului fiinţei umane într-un moment pe care îl sim¬ţim ca pe un fel de eră nouă, un început al posibilităţilor de a exploata orașele prin mijloace și idei provenite din cultura digitală.
Text: Constantin Goagea