(despre conferinta Sustainable cities. Foundations and our urban future)
Text: Constantin Goagea
Printre primele 5 in lume în topurile oraselor de experimentat/trait, mereu ca exemplu în dezbateri între arhitecti si designeri, ori de gasit în referinte stiintifice si academice, sau în practica politica, lumea tot vorbeste de modelul danez, de Copenhaga si de cât de fericiti sunt locuitorii ei. La toate astea adaug ca însusi primarul Bucurestiului a declarat recent ca doreste o copenhaganizare a orasului nostru: biciclete si infrastructura inteligenta, o declaratie ce speram sa aibe si urmari.
Deci, ceva se întâmpla iar în Danemarca, de vreme ce anul acesta marile fundatii americane si europene s-au adunat aici într-o conferinta de proportii, ca sa discute la Copenhaga despre rolul lor într-un viitor al urbanizarii sustenabile. Si desi conferinta nu avea ca teme explicite arhitectura sau urbanismul, fiind vorba mai degraba despre politici de finantare si noi directii în filantropie, o buna parte din workshopuri si discutii, din publicatiile care au fost puse la dispozitie au reusit sa alcatuiasca un mix de viziuni în care cresterea economica si practica urbana sa fie corelate într-o noua forma.
Evident prezenti, Gehl Architects (doar e Copenhaga, nu?) au punctat în câteva reprize felul în care ar trebui considerat spatiul public pentru calitatea vietii urbane, dar au dedicat un întreg raport felului în care spatiul public poate fi catalizator pentru business, al felului în care acesta poate crea valoare pentru companii. Desi constructia de birouri la marginea orasului e o practica curenta în mai toata lumea (din cauza preturilor terenului), atragera lor în zone centrale poate genera o interactiune propice atât pentru companii cât si pentru oras. Cu toate ca avem la îndemâna internet si telefonie mobila, cele mai profitabile (de altfel de neînlocuit) sunt întâlnirile directe. Densitatea de idei si informatii, adica exact combustibilul real al economiei vine din contactul fizic imediat si nemijlocit pe care spatiul urban îl favorizeaza. Aducând împreuna companii, educatie, institutii, autoritati într-o situatie de permanenta si nemijlocita comunicare, putem crea foarte rapid premizele pentru crestere economica. Astfel folosirea spatiilor publice din centrul oraselor poate fi un element important în crearea si atragerea de valori si profit pentru companii, dar poate în acelasi timp sa primeasca energia care se naste din dezvoltarea acestora.
Tot în acest raport sunt numite toleranta, transparenta si talentul (cei 3 T ai profesorului Richard Florida) care definesc elementele de atractie în oras pentru clasa creativa (o noua clasa sociala si organizationala- compusa din cei care lucreaza în industriile creative).
Astfel business-ul si sectorul creativ sunt de fapt cele doua componente majore care definesc orasul de mâine.
Daca în curând piata imobiliara se va deschide catre cetateni straini, asa cum am auzit, tocmai pentru a stimula investitiile si pentru a dinamiza sectorul de constructii în România, cred ca este esential ca acestora sa li se ofere totodata si un motiv pentru a ramâne aici. Iar acesta nu poate fi altul decât cel al unui mediu cultural si creativ dens, echivalent cu cel din tarile de orgine. Asta i-ar putea convinge sa ramâna pe termen lung în si sa investeasca sustenabil.
Pare complicat, dar cred ca doar asa se poate.
* Multumiri Velux România pentru sprijinul oferit pentru participarea la conferinta.
** Ilustratie: Something’s green in the state of Denmark, Monday Morning & Realdania (fragment)
