Locuința individuală este în continuare cel mai dorit și prezent tip de locuire. Domină suburbiile pe model american dar și uriașele așezări informale din America de sud, Asia și Africa. Ca model arhitectural și urban asumat profesional, reputația sa este din ce în ce mai proastă. Imaginarul nostru se leagă în continuare de casa cu grădină clasică, din satele și orașele de dinainte de război. Însă astăzi, locuința unifamilială este unul din motoarele unei explozii urbane a cărei scară nu mai are nicio legătură nici măcar cu cea a metropolelor primei modernități.
Din punct de vedere al ecologiei și al sustenabilității, impactul este catastrofal. Densitatea generală este redusă, ceeea ce duce la consumul de teren natural (direct sau prin circulații), la poluare prin ineficiența transportului în general și prin dependența de mașina proprie, la rețele supraextinse; la acestea se adaugă la un raport foarte prost între anvelopă și volum etc. Oricât ai vârî într-o astfel de construcție dispozitive eco (izolații, energie etc)., ea rămâne, prin esența sa, anti-ecologică. Cunosc mai multe birouri de arhitectură care, din motive etice, refuză azi orice proiect de locuire individuală. În locuri cu densitate enormă, cum este cazul special al orașului-stat Singapore, ea este chiar interzisă – și nu de inspirație comunistă poate fi vorba într-o societate ultracapitalistă.
Dincolo de aceste aspecte, locuirea postbelică indivdiuală este și una a dezagregării sociale, a pendulării între casă, serviciu, servicii comerciale, de loisir și sănătate, servicii accesibile doar cu mașina, a lipsei de acces la cultură, socializare, la tot ce ceea ce ține de urbanitate. (…)
Text: Cătălina Frâncu
Foto: Marius Vasile
Dosar: Case pe pământ
Coordonatori: Cătălina Frâncu, Ştefan Ghenciulescu
Abruptarhitectura: TREI CASE DE MARGINE
Locuințe unifamiliale în Bragadiru, Mogoșoaia și Voluntari
Text: Cristina Constantin, Cosmin Pavel
Foto: Vlad Pătru, Cristina Constantin, Cosmin Pavel
În subsidiar, pentru fiecare proiect, a stat încercarea de a formula un răspuns pentru întrebări arhitecturale mai largi, precum identitatea, relația cu suburbia, (auto)constrângerea și principiile arhitecturale.
- La Bragadiru — Modul
- În Voluntari – Arhetip
- La Mogoşoaia — Model
După 25 de ani
STARH: Casa DL, București
Text: Ștefan Ghenciulescu
Foto: Vlad Pătru
Acum 25 de ani le luam, tot pentru această revistă, primul meu interviu Iuliei și lui Florian Stanciu. Locuința despre care voi vorbi aici era în construcție, ultima dintr-un grup de vile neomoderniste din București, la care ne uitam cu fascinație ca studenți și arhitecți tineri.
Casa Ma
Bxd arquitectura & Cra-De.studio: Reabilitarea și extinderea unei mici clădiri multifamiliale, Sant Cugat del Vallès (Barcelona)
Text: Francesc Buixeda, Jean Craiu
Foto: Aleix Bagué
Imaginea este înșelător de simplă: cele două prisme, separate de o scară, spun o poveste complexă despre densificare, construcții modulare inovatoare, locuire adaptată climei și domesticirea luminii.
Urmând contururile dictate de natură
Tektum: „Casa Tinichigiului”, Cluj
Text: Orsolya Szilágyi
Foto: MÁTHÉ Zsolt
Într-unul dintre cartierele liniștite ale Clujului, pe un teren în pantă, se așază o locuință ce respectă și pune în valoare caracteristicile naturale ale amplasamentului
Un grad 0 al arhitecturii
Casa de pe deal, Brădet
Proiect, text; foto: Andrei Mărgulescu
Reducție și scară umană: o prismă, un acoperiș în patru ape, ferestre pătrate și o complexitate surprinzătoare la interior
Superstructuri pe garaje
Falk Schneemann Architektur: Locuinţe în Karlsruhe Rintheim, Germania
Densificare cu cap într-un cartier de blocuri din anii ’50.
Text: Falk Schneemann Architektur
Foto: Stephan Baumann, Chiara Bellamoli
Garajele sunt o imagine bine cunoscută a Bucureștiului nouăzecist. Au dispărut, încet-încet, și au făcut loc pentru parcări sau chiar pentru blocuri mari de locuințe. Orașul comunist, cartiere ca Drumul Taberei sau Titan, verzi și aerisite, sunt sufocate de puhoiul de mașini pe care nu le mai putem parca nicăieri, făcând din spatele blocului un loc dezolant unde nu se mai bate mingea niciodată.
Arhitecții de la Falk Schneeman ne arată cum se pot trata garajele fără să le alterăm funcțiunea, fără să le dărâmăm, aducându-le către rezolvarea nevoilor contemporane de locuire.
Ridicare ușoară
Vinklu + Blanc Architecture: Reabilitarea și extinderea unei locuințe cuplate interbelice
Text: Ștefan Păvăluță, Răzvan Drînceanu
Foto: Răzvan Drînceanu
Vatra Luminoasă este un cartier-grădină de locuințe subvenționate, construite mai ales în perioada interbelică. Arhitectura majorității caselor a fost alterată în mod ireversibil, caracterul urban suferă din cauza creșterii sălbatice induse de combinația dintre construcții și terenuri mici și popularitatea ridicată a zonei. Proiectul de față este un exemplu de densificare civilizată
Înnobilare în loc de distrugere
arkt studio + projectroom: De la depozit de fructe la locuință, Szentendre
Text: Miklós Péterffy, Gábor Fábián, Dénes Fajcsák, Veronika Juhász
Foto: Veronika Juhász
O anexă veche; o extindere caraghioasă din anii ’80 și un proiect de reabilitare care prezervă și unifică.
Viața la țară
Vlad Sebastian Rusu B.I.A.: Recuperarea unei locuințe și a unei șuri, județul Cluj
Text: Vlad Sebastian Rusu
Foto : ywp.studio
Nici pastișă, nici transformare violentă: gospodăria a fost restaurată și transformată într-un spațiu de locuire contemporan, fără extinderi și păstrând cât mai mult din substanța originară
În spate
dpdastuddio: Reabilitarea și extinderea unei case tradiționale, Gârciu
Text: Dénes Péter
Foto: Szigeti Vajk István
Acest proiect s-a născut în circumstanțe norocoase: sora mea și familia ei locuiau în Târgu Mureș și se pregăteau să se mute acasă. I-am încurajat să nu construiască o casă nouă, ci să caute și să adopte o gospodărie din Ciuc.
Anastiloză
DPDAstudio: Șură culturală, Zeta, Sub Cetate
Text: Lőrincz Barna, Dénes Péter
Foto: Bujnovszky Tamás
Fragmente recuperate de construcții vechi, o structură nouă, două piei compun un spațiu rural contemporan
Highway to hay
Fânar, Sadova
Proiect, text, foto: Daniel Miroțoi
De ce merită ca arehitect să proiectezi anexe la țară?
DOSAR: Microlocuire prefabricată
CRAFTR, BAAB, Corvin Cristian & Adrian Oancea
Nişa pieţei de case mici
Reporteră: Cătălina Frâncu
Foto: Cătălina Frâncu, DWELLII; Corvin Cristian, Adrian Oancea
Cum locuiesc vârstnicii din Germania; dacă RV-ul (recreational vehicle) ar fi fost chiar o casă; și casa cu interior urban, dar camuflabilă oriunde.
- Interviu cu Horia Bălan, CEO DWELLII
Totul a început cu casele Eichler. Horia Bălan, apropiat de arhitectură din liceu, urmărea deja din Brașov casele frumoase. „Nu poți să afli ce e frumos dacă nu experimentezi, dacă nu te uiți cu atenție”. Atunci când a avut oportunitatea să coordoneze un plan de dezvoltare imobiliară, a decis să invite câțiva arhitecți să proiecteze fără constrângeri pe câteva dintre loturile care mai apoi urmau să fie cumpărate. Spune că nu ar repeta experiența, deși a fost interesantă și plină de învățăminte. Astăzi, Horia își pune experiența de lucru pe care a acumulat-o în Germania în slujba caselor prefabricate DWELLII, care trebuie să iasă din fabrică ca un puzzle tăiat perfect, „aliniate la dungă”, cum spune el.
- Casele și proiectanții. BAAB — Casa pe roți
Irina Niculescu Belenyi și Alexandru Belenyi — BAAB, pe scurt — s-au aruncat într-una dintre cele mai provocatoare situații pentru arhitecți: spațiile minuscule, ba chiar mai mult, pe roți. Brieful a fost casa care poate fi mutată de la munte la mare și invers, de două ori pe an; undeva la intersecția dintre RV (en. Recreațional Vehicle) și o structură simplă din lemn.
- CRAFTR — locuință mică
Casele din Râșnov sunt foarte aproape de unitatea minimală de locuire. Inserate într-un peisaj natural, aproape de un pârâu și cu o pajiște în față, arată ca două mici pietre prețioase rămase încă în rocă.
- Adrian Oancea, Corvin Cristian, Casa pasivă
Casa CC este locuința pasivă din mijlocul naturii cu interior blând și aproape urban. Proiectată ca să recupereze căldură prin sistemul de ventilație, cu cercevele din lemn și căldură în pardoseală, precum și un sistem de răcire sustenabil, design-ul aduce casa pasivă de la proiect individual într-o linie de producție.
Un loc de întâlnire și un prototip de locuire
Noi Studio + Tehnicas: Casă modulară
Text : Alexandru Damian
Foto: ADMO Studio – Ovidiu Micșa
Un experiment de casă modulară în care rolul principal îl joacă lemnul, ajutat de o serie de elemente arhitecturale și spațiale din metal
Modular și împachetabil
Sistemul Cătun
Text: Sorin Axinte, Florin Cobuz
Foto: Cătun
Modular, în acest caz, înseamnă chiar „alcătuit din module” – module standardizate, identice și interschimbabile. CĂTUN permite adăugarea sau scoaterea de module (deci mărirea sau micșorarea suprafeței utile) fără distrugerea elementelor structurale.
A House Is Not a Home
Cosmin O. Gălățianu
„A chair is still a chair, even when there’s no one sitting there
But a chair is not a house and a house is not a home
When there’s no one there to hold you tight
And no one there you can kiss goodnight”
În decembrie 1986, la cea de-a 19-a ediție a NAACP Image Awards, Luther Vandross urcă pe scena teatrului Wiltern din Los Angeles și cântă „A House Is Not a Home”, un omagiu adus lui Dionne Warwick, interpreta originală a piesei. Prin celebrele sale „lovituri de glotă”, Vandross transformă balada compusă de Burt Bacharach într-un hipnotizant monolog-gospel pe tema at-homeness-ului, fixând piesa în canonul muzicii soul și transformând-o într-un reper al genului. Însă, dincolo de aspectele ce țin de virtuozitate vocală, interpretarea sa face ca versurile lui Hal David să primească o reînnoire culturală, iar formula „a house is not a home” să devină un fel de proverb al unei matematici domestice: o casă devine acasă dacă și numai dacă este consfințită de un complex de stări afective.
ZOOM
Zeppelin Design: Centrul Expozițional Cazino
Text: Cosmina Goagea
Foto: Vlad Pătru
În 1910, când Cazinoul din Constanța și-a aprins luminile pentru prima dată, a reprezentat o declarație de modernitate, un manifest al unei Românii curajoase și avangardiste, care privea către viitor. Astăzi, după o restaurare de cinci ani, Cazinoul strălucește din nou, nu doar ca un monument de arhitectură, ci și ca un spațiu cultural dinamic, în care cultura contemporană și loisir-ul se împletesc într-un spirit viu, deschis tuturor.
Proiectul realizat de Zeppelin Design constă în crearea centrului expozițional din interiorul clădirii, integrând atât conceptul curatorial, conținutul istoric și științific, cât și designul de expunere și proiectul multimedia. Suprafața expozițiilor realizate este de aproximativ 1 100 mp. Din mai până în octombrie 2025, numărul de vizitatori plătitori de bilet este de aproximativ 170 000.
Locuință, vecinătate, cartier
Ghidul locuitorului și studii asupra locuirii în România
Text: Daniela Calciu
Calitatea locuirii, între urgență socială și construcție culturală.
Ce contează cel mai mult atunci când îți cauți locuință?
Harta îngrijirii
Scurtă introducere a podcastului Zeppelin, șase interviuri despre grijă
Text: Cătălina Frâncu, Teodor Călinoiu
Foto: hartaingrijirii.ro programată de Răzvan Vasilachi
Despre infrastructura invizibilă până când ne trebuie nouă.
Rețea, modul, tehnologie
Tektum: Mendola Ecopassive WorkSpace, Vlaha
Text: Orsolya Szilágyi
Foto: Alexandru Fleșeriu
La 20 km de Cluj-Napoca a fost ridicat primul sediu de birouri eco-pasiv cu mai multe etaje din Europa de Est. Arhitectura acesteia este dictată de eficiență, rigoare, claritate, expresia constructivă sinceră și lumină.
PLAN
O colecție de planuri de arhitectură într-o revistă-album de colecție.*
Revista Zeppelin #176, cu tema „Case pe pământ” e disponibilă în librăriile Cărturești, Inmedio și Relay, sau poate fi comandată aici.
Sau puteți opta pentru un abonament extrem de avantajos, aici.
Râmânem la înălțime, împreună.
*
Proiect editorial co-finanțat de AFCN
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
