Ce e un oraş verde şi de ce ne trebuie aşa ceva? Acum, că schimbările climatice sunt puse sub semnul întrebării de persoane cu (prea) multă autoritate şi încet‑încet se opresc programele de soluţionare, noi vă propunem să ne gândim la ecosisteme, adică la relaţia dintre organismele vii şi mediu: relaţii natură–oraş, relaţiile dintre oameni şi felurile alternative de a locui fără a trece (deocamdată) în afara sistemului.
Edito: I BET YOU BET THEY BET WE BET
Text, foto: Cătălina Frâncu
DOSAR: Ecosisteme
Text, coordonatori: Ștefan Ghenciulescu, Cătălina Frâncu
În acest număr vorbim despre arhitectura mai puțin evidentă care lucrează cu materia vie sau ca parte asumată a unui sistem de relații.
Marele zid al Japoniei
Text / fotografii: Ștefan Tuchilă
11 martie 2011 este o dată întipărită în mințile tuturor japonezilor: ziua „marelui Tsunami”. La ora 14:46 Japonia a fost lovită de un cutremur extrem de puternic, ce a afectat Coasta de Nord-Est a țării.
Viitorul alături de foc
Incendiile de vegetaţie din California
Text: Anousheh Gul Kehar
Foto: Anousheh Gul Kehar, CSU/CIRA & NOAA, Native Land Digital, Native Land CA
Incendiile din Los Angeles amplifică drastic caracteristicile prăbușirii climatice în terenul predispus la incendii – și nu în ultimul rând, tragedia oamenilor care au pierdut persoane dragi, comunități și case.
Mai aproape de apă
Lecţii de la SAU — Taller d’Arquitectura în Spania, Taller Capital în Mexic, SLA — Stig L. Andersson în Danemarca şi Loci Landscape Architects în Finlanda
Text: Ilinca Pop
Foto: Andrés Flajszer, Rafael Gamo, SLA, Mikkel Eye, Københavns Kommune, Marie Damsgaard, Pyry Kantonen Photography
Ştirile din toamna trecută despre inundaţiile din Spania, din octombrie, au venit după dezastrul provocat de ploile torenţiale pe litoralul românesc în septembrie, când reţelele sociale şi grupurile de WhatsApp s‑au umplut de poze teribile din vacanţele târzii petrecute în noroi şi dezolare. După o vară caniculară şi, pentru o mare parte din ţară, îngrijorător de secetoasă, valul de inundaţii a contribuit la sentimentul public de angoasă privind schimbările climatice. Anxietatea legată de climă (climate anxiety) e un fenomen din ce în ce mai răspândit în faţa modurilor în care schimbările climatice afectează existenţa umană. Cum putem trăi cu apa mai degrabă decât cu frica ei?
Ecosistemul ca arhitectură idealizată
Junya Ishigami. Art Biotop Water Garden
Reporter: Corina Laza
Foto: Ștefan Tuchilă
Când dezvoltarea imobiliară amenință o pădure cu o suprafață de 13 hectare, o pajiște aflată în apropiere devine scena ideală pentru a relocaliza cei 318 copaci sortiți tăierii.
Art Biotop Nasu este o stațiune cu caracter cultural din apropierea muntelui cu același nume. Stațiunea integrează ateliere de sticlărie și ceramică, și reședințe pentru artiști și ce va fi completat de construcția unui complex hotelier. Fostă pădure cu mușchi, devenită apoi orezărie, a fost transformată, prin proiectul lui Junya Ishigami, într-un spațiu contemplativ.
În jurul mlaștinii
Un itinerariu peisagistic în jurul estuarului nordic al râului Odiel, Huelva
Text, proiect: ACTA / Intro: Cătălina Frâncu
Foto: Fernando Alda
Locuirea departe de oraș are un dezavantaj surprinzător. Din toată verdeața, aerul curat, comunitatea și locuințele mai accesibile, își scoate râtul plin de noxe mașina. Mai puțin dacă e electrică, dar tot poluează în altă parte. Ce-ar fi să putem să mergem între sate, la cumpărături, la gară, la pădure pe jos, sau cu bicicleta? Poate pe un drum frumos, unde avem și un adăpost ici-colo, dacă te prinde ploaia, un drum ferit de gazele de eșapament de pe DN-uri. ACTA a pus în practică un asemenea proiect, cu un buget redus, prin care au reușit să conecteze trei orășele mici de pe malul Atlanticului prin rute de deplasare nemotorizată.
Ari Consult: Patru cabane la Șirnea
Text: Răzvan-Ion Dracea
Foto: Călin Stan
Casele de vacanță au fost gândite pentru a fi realizate cât mai ușor și pentru a deranja cât mai puțin locul.
Brezoi. Cercetare de ecosisteme prin arhitectură
Proiectul TERRRA la Brezoi, primul hub R-Urban din România
Reporteră: Cătălina Frâncu
Proiect, foto: AAA (L’Atelier d’Architecture Autogérée)
Arhitectură, economie, scară europeană, tradiție, ecosistem și societate într-un singur loc, la țară, în România.
Stația de Cercetare
Text: Raluca Voinea
O Stație ca exprimare a necesității de a întrerupe precaritatea tranziției permanente, dar și ca referință la stațiile spațiale sau la stațiunile științifice de cercetare; un loc experimental, în care se mută accentul de pe producția sau consumul cultural pe testarea posibilităților unui viitor locuibil; un spațiu pentru artă, dar care să îi provoace acesteia limitele, să o scoată din zona de confort; și un loc pentru cultivat viața, care pentru comunitățile indigene din alte părți ale lumii reprezintă continuitatea dintre specia umană și ceea ce aici încă numim natură, pe care o obiectificăm, o distanțăm, pentru a o putea consuma cu detașare.
Ideogram Studio: IRIS ORANGERIE
Text: Ilinca Păun Constantinescu, Tudor Constantinescu
Foto: Iris Orangerie, Nicolas Triboi, Mihai Bonciu
Ansamblul este, de fapt, un parc: o prelungire a pădurii, un spațiu neîngrădit și natural, dar de o sălbăticie controlată.
Utopia Barcelona
De la Superblock la Ecosistem Urban
Text: Nina Aleydis Millet
Foto: Aleydis Rispa
Barcelona e avangarda planificării urbane de peste un secol și, recent, a inițiat un proiect ambițios: Las Superillas (Superblocuri). „Un superbloc este o unitate urbană mai mare decât un bloc de clădiri, dar mai mică decât un cartier, cu străzi pacificate”, a definit administrația Ada Colau. Inițial, termenul desemna un plan de mobilitate menit să împingă traficul motorizat în afara unui grup de nouă blocuri, pentru a reda spațiul public pietonilor și bicicliștilor, permițând accesul doar rezidenților și vehiculelor de servicii.
De această dată, termenul „Superbloc” a devenit un concept‑umbrelă, acoperind o serie de acţiuni urbane sistematice. Ambiţiile au crescut: de la pietonizarea centrelor superblocurilor, proiectul s‑a transformat într‑o strategie complexă de reamenajare a spaţiului public, maximizând spaţiile verzi, încurajând comerţul local şi garantând accesul la locuinţe.
Natura din oraş
Text: Lucy Stoica
Foto: Dragoş Grama, Marius Vasile, Laurian Ghiniţoiu, Alina Floca, Alex Lorinţi, Alex Ciobotă
Strategii, activism şi proiecte pentru peisagistica urbană din România.
Patru peisagişti activi în România vorbesc despre lucrul cu material vegetal proaspăt şi în continuă schimbare.
Peisajul, un construct
Beros Abdul Architects
Interviu cu Christian Beros
De la materie minerală la materie vie şi cum e să fii în mijlocul unei profesii noi şi necesare.
Clădiri de bun simț
Interviu cu Eliseu Arrufat, Lacol
Reporteră: Cătălina Frâncu
Foto: Milena Villalba, Baku Akazawa, Lluc Miralles, @alvarovaldecantos
Spațiu de lucru comun și autogestionat și bunul simț ca răspuns adaptiv la schimbările climatice, sociale și politice.
Un organism pentru învățare
Gustav Düsing & Max Hacke: Centrul Studențesc al Universității Tehnice din Braunschweig
Text : Gustav Düsing, Max Hacke
Foto: Iwan Baan
Da, aceasta este o clădire. Dar este și o suprastructură deschisă, o parte rețeaua de spații publice, un set de piese arhitecturale și o pădure artificială.
ZOOM
Ene + Ene Arhitectura:
Fabrica și casa-vagon, zidul și scheletul
Text: Mihai Ene, Adela Ene
Foto: Iulius Cristea
Una dintre sursele principale ale proiectelor Adelei și ale lui Mihai Ene este clasicismul esențializat. Îl percepem în nelipsita căutare a unui obiect calm, armonios și clar; dar el apare, aș zice, și în tensiunea aproape obsesivă între masivitate – volume grele, zidul ca determinant – și ritmul dat de compunerea elementelor subțiri și repetitive.
Bugete, faimă şi educaţie
Interviu cu Peter Zumthor
Reporteră: Cătălina Frâncu
Foto: Dan Felix Paraschiv
Peter Zumthor este cunoscut pentru spaţiile armonioase pe care le proiectează, lucrul cu materialitatea şi atitudinea ascetică. A inspirat, de‑a lungul timpului, mai multe generaţii de arhitecţi, şi nu numai. Deşi nu crede în transmiterea arhitecturii prin imagini, este subiectul uneia dintre cele mai scumpe monografii de arhitect în viaţă de pe piaţă şi autor al câtorva cărţi de reflecţie asupra propriei activităţi: Atmosfere, tradusă în limba română de Ilinca Pop, şi Thinking Architecture. Privind admirativ către Le Corbusier, Louis Kahn, Oscar Niemeyer şi Frank Lloyd Wright, Zumthor se poziţionează ca unul dintre descendenţii lor, iar imaginea internaţională pe care şi‑a construit‑o întăreşte intenţia.
PLAN
O colecție de planuri de arhitectură într-o revistă-album de colecție.
Proiect susținut de Ordinul Arhitecților din România din timbrul de arhitectură.
Zeppelin #174 e disponibil în librăriile Cărturești, Inmedio și Relay, sau poate fi comandat aici.
