SUMAR:
Edito: Control şi conciliere
Text:: Ştefan Ghenciulescu
DOSAR: Hibrizi. Noi moduri de a coabita
coordonatori: Ştefan Ghenciulescu, Cătălina Frâncu
Ne‑am obişnuit destul de tare să gândim teritoriul în termeni de categorii ferme: oraş/sat/natură, industrie/agricultură/servicii, construit/neconstruit, lucru/locuire etc.etc. Asta, desigur, pentru că avem în general nevoie de categorii pentru a putea gândi în mod structurat, şi, se pare, pentru a gândi şi comunica pur şi simplu. (…) Că ne place sau nu, trăim cei mai mulţi dintre noi în medii hibride. Dosarul de faţă se concentrează pe conştientizarea şi integrarea voluntară a hibridizării şi coabitării. Ne uităm la suprapuneri şi transformări, la conciliere între energii şi interese diverse, la regenerarea care nu doar vindecă, ci duce lucrurile mai departe (…)
Arhitectură multispecie
Enrique Espinosa (Eeestudio) & Lys Villalba: Educan, Brunete
Coabităm de multă vreme alături de animale. În ultimele sute de ani, această coabitare s‑a modificat profund, de la explozia de animale de companie la agricultura industrializată, precum şi la distrugerea de către oameni a habitatelor naturale şi la eliminarea speciilor. Astăzi au loc dezastre ecologice, vulpile şi urşii coboară în oraşe, dar în acelaşi timp o nouă conştientizare de mediu pune problema cum ar trebui să (re)înveţe arhitectura să gestioneze coabitarea cu alte specii. Iar asta înseamnă mult mai mult decât proiectarea de case pasive. Această şcoală pentru câini, oameni şi alte specii din peisajul rural spaniol răspunde unui program specific. Dar vorbeşte şi despre strategii de mediu şi inovare blândă.
Infrastructură domesticită
Mecanoo: Coridorul verde din Taichung, Taiwan
Prin centrul Taichung‑ului trecea o linie de tren lungă de 1,7 km. Rolul său era acela de coloană vertebrală pentru dezvoltare urbană, însă, la fel cu toată infrastructura majoră de acest tip, a devenit o graniţă puternică între cele două părţi ale oraşului. Funcţia sa originală a fost anulată, şi ea s‑a transformat, pe baza unui design urban de la Mecanoo, într‑un parc liniar. Structurile vechi nu au fost demolate, ci au devenit mai degrabă un element esenţial al unui mediu deschis, un habitat pentru natură şi oameni, un loc de conexi uni şi viaţă.
Acomodare
SCOB: 2 proiecte de spaţii publice
Intro: Cătălina Frâncu
Cele două proiecte au în comun medierea între factorul uman şi cel „natural.” Demult s‑a creionat această dihotomie om–natură care a ajuns să asmută pe unul împotriva celuilalt şi care a dat naştere oraşelor hiperpopulate, hiperactive şi hiperbetonate. Acum, cu dezastre naturale şi războaie – ambele antropice – conturăm în sfârşit modalităţi de reintroducere a „naturalului” înapoi în vieţile noastre. Echipa SCOB a creat un giratoriu‑ecosistem bazat pe apa de ploaie şi o piaţă vegetală în Cornellà. Ambele sunt exemple de bună practică în direcţia proiectării sustenabile pentru că fiecare integrează şi gestionează aspecte naturale în moduri noncombative, mai bine spus, acomodează. Pe tot parcursul materialului se poate urmări, printre altele, delicateţea cu care e integrat fiecare element şi consecinţele pozitive pe care un tratament coerent şi adecvat le poate genera în inimile oraşelor.
Reşiţa. Un oraş în mişcare
Autori Dosar: Lorena Brează, Mugur Grosu
Regenerarea la scara unui întreg oraş – şi nu a unei metropole energice, ci a unui oraş post‑industrial – e subiectul unui mini‑dosar în cadrul dosarului principal. Ne‑am asumat o analiză extinsă, cu interviuri amănunţite, cu date etc., pentru că Reşiţa – un centru al modernităţii încă din secolul al XVIII‑lea, apoi supus unei dezindustrializări brutale – este un exemplu de renaştere. Unic în România şi destul de valoros pentru a servi drept model in ternaţional, chiar dacă procesul este încă în curs.
Cum să pregăteşti şi cum să realizezi schimbarea
Strategii şi proiecte urbane
Intro, interviuri: Lorena Brează
*Scară macro
cu Marina Batog, MKBT
Creionarea strategiei pentru Reşiţa. Regenerare industrială. Etapele dezvoltării marelui proiect din zona Mociur. Locuire, patrimoniu industrial şi legătura dintre oraş şi natură.
*Scară micro
Transformarea spaţiului public în Lunca Pomostului.
cu Rudolf Gräf şi Paul Buchert (VitaminA)
Procesul de reconfigurare a străzilor. Creșterea calității spațiului public prin orientatarea spre pieton, pentru orașe mai bune, mai captivante, mai prietenoase, care te ajută în loc să îţi pună piedici, câteodată la propriu.
Idei sub un curcubeu ruginit
Artă, patrimoniu, reinventare
Intro, interviuri: Mugur Grosu
*Metal & Cultură Enduro
cu Dorinel Hotnogu – consilier cultural al primarului Reşiţa
„ Nu inventăm roata. Tot ne place să spunem că, dom’le, România este europeană de la Decebal şi Burebista. Dacă vrem să spunem asta, ar trebui să şi facem ce se întâmplă în restul Europei, adică să bugetăm, să avem activităţi culturale importante an de an. Dacă urmărim parcursul unor oraşe industriale importante din Austria, Franţa; Germania, Belgia, toate au căutat să se reinventeze cumva. De altfel, la o expoziţie Joseph Beuys din Düsseldorf, primarul care ţinea un speech spunea că cea mai mare bogăţie a urbei este arta contemporană.”
*Picturi cu vârf şi‑ndesat & Magazinul Universal
cu Dumitru Gorzo
„Sunt foarte importante întâlnirile cu nişte lucruri care sunt altfel. Un fel de ruptură în derularea ordinii cotidianului. Şi reşiţenii au receptat foarte bine. Aveai sentimentul de familiaritate, că asta a devenit a lor. Lucru care deja a fost un câştig.”
*Scrap Metal Kaboom Orchestra & Mai rău ca moartea
cu Nicolae Comănescu
„Impresionat de ce se întâmplă în Ucraina, ca‑ntr‑un dicteu automat, am refăcut apărarea aia antibombardament din jurul monumentului din Odesa, împrejmuind cu saci de nisip Monumentul Eroilor din Reşiţa. Într‑o ţară unde e pace am apărat un monument de bombardamentele din altă ţară.”
Înghesuială şi bogăţie
l’atelier, Nomadic Architecture Studio:
6 proiecte în oraş
Spaţii mici, mici. În consecinţă, densitate mare de oameni, fie în interiorul locuinţei, fie în spaţiul public, unde îl mai imparţi şi cu maşina. Proiectele din acest articol vorbesc despre complexitate arhitecturală, coabitare, împărţire, cucerirea individualităţii absolut necesare. Şi despre cum un proiect nu trebuie să fie doar o rezolvare ingenioasă şi un bricolaj bun, ci poate defini sau reinterpreta tipuri de locuire: celula, intersecţia de drumuri, apartamenul complet inflexibil dintr‑un bloc de prefabricate din epoca socialistă, relaţia dintre spaţii nobile şi spaţii servante.
La lucru
De vorbă cu Corvin Cristian
Corvin şi partenerii săi sunt autorii unora dintre cele mai originale, simpatice şi apreciate spaţii de birouri din Bucureşti, din ultimii ani. Am discutat despre proiecte, dar mai ales despre post‑pandemie, evoluţia mediilor de lucru, tendinţe, excese, eficienţă şi nevoia de poveşti.
Desvio – spaţiu creativ de muncă, Lisabona
João Gonçalo Lopes
Un microoraş pentru a munci, a discuta şi a prezenta artă. Resturi din demolări, obiecte găsite şi construcţii noi, arhitectura şi mobili erul, exteriorul şi interiorul se hibridizează reciproc şi transformă fostul atelier auto într‑o extensie a spaţiului urban.
ZOOM
Fortăreaţă în mahalaua de lângă lac
Casa din beton, lângă lacul Băneasa, Bucureşti
Proiect: Horia Spirescu, Adrian Spirescu
Text: Cătălina Frâncu
Într‑un ţesut pestriţ, formulat de modelele tuturor decadelor din ’20 până azi, treci negreşit prin perioada comunistă a tencuielilor de ciment, apoi prin grandomania volumetrică din ’90–2000 până la experimentele materiale şi morfologice contemporane, exponent al căruia este casa de faţă. Obligată să se retragă de la toate cele patru laturi ale lotului, volumul de beton rămâne bine definit într‑un ţesut amestecat şi foarte verde.
Safari printr‑un univers în miniatură
Atelier MASS: Extinderea creşei Ursuleţul din Cluj
Calitatea arhitecturii unei ţări depinde în mod esenţial de cea a arhitecturii publice. În România, priorităţile sunt cu totul altele, comenzile publice gândite pentru a se obţine şi arhitectură veritabilă sunt extrem de puţine. De aceea acest proiect remarcabil şi inovator pentru o creşă de stat devine şi mai important. Ne‑am dori să capete valoare de model nu doar pentru arhitecţi, ci şi pentru cei ce decid astfel de investiţii.
Pliere şi funcţiune
Alexe Popescu
A început să plieze cartele de metrou. Acum, chiar şi categoriile de proiecte pe care Alexe Popescu le‑a pornit de la principiile origami sunt de ordinul zecilor. Joaca a devenit din ce în mai serioasă şi fertilă, transformându‑se într‑un program şi o filosofie de design.
Machete neliniştitoare
Philip Topolovac la /SAC @Malmaison
Macheta nu este doar un mod excelent de a prezenta şi înţelege o clădire, ci şi de a o îmblânzi. În mod inevitabil, reducerea de scară transformă construcţii mult mai mari decât noi în obiecte miniaturale, ce nu ne mai domină. Chiar şi cea mai impozantă sau austeră clădire devine, prin miniaturizare, prietenoasă şi, de obicei, drăguţă. În proiectul lui Philip Topolovac avem de‑a face cu clădiri ce evocă, deşi într‑un mod mai degrabă bizar, arhitecturi istorice: un fel de castele în acelaşi timp impenetrabile şi jucăuşe. Însă de fapt nu sunt castele, ci bunkere germane supraterane din timpul celui de‑al II‑lea Război Mondial. Ele nu adăposteau potentaţii regimului (aceştia beneficiau de bunkere subterane, mai sigure, dar şi mai scumpe) sau instalaţii militare, ci pur şi simplu serveau populaţiei drept refugiu în timpul atacurilor.
LIMPEDE
Intersecţii
(Despre laboratoare, educaţie şi apă)
Text: Justin Baroncea
Nevoia unei „noi culturi a apei” în secolul XXI şi cea a unui tip de educaţie de tip „learning by doing” configurează tema‑cadru pentru proiectele atelierului de design AN 4 din cadrul Facultăţii de Arhitectură Interioară, parte a UAUIM – Bucureşti. Încercăm să construim un laborator de proiecte având ca tema centrală apa înţeleasă la nivel de resursă energetică, materie, compoziţie chimică, nutrient etc. Propunem o serie de echipamente didactice de laborator (de mici dimensiuni) care pun în evidenţă proprietăţi ale apei din punct de vedere chimic, biologic sau fizică.
Andreea Boldojar
Curţile Bucureştene. Potenţialul ascuns al morfologiei urbane
Recenzie: Cătălina Frâncu
Oraş format din curţi cu viţă‑de‑vie şi răscruci unde se instalau târguri în drumurile lor din vest către est, Bucureştiul s‑a transformat din aglomerare de mahalale în ţesut urban ca un organism viu.
Andreea Boldojar, arhitect, a devenit doctor în arhitectură cu lucrarea Potenţialul ascuns al morfologiei urbane. Curţile bucureştene – Aplicaţii tipo‑morfologice, un studiu despre procesul de transformare al morfologiei Bucureştiului prin studiul curţilor bucureştene. Folosind metoda tipo‑morfologică italiană, Andreea Boldojar revelează straturile urbane de transformare şi contribuie la construirea naraţiunii Capitalei.
PLAN
O colecție de planuri de arhitectură într-o revistă-album de colecție.
Zeppelin #166 (vara, 2022) e disponibil în librăriile Cărturești, Inmedio și Relay sau poate fi comandat aici.
Sau puteți opta pentru un abonament extrem de avantajos, care să o includă – aici.
Râmânem la înălțime, împreună.
