Rețeaua România Tradițiilor Creative a video-documentat modalitățile prin care diferite organizații din România folosesc tradiția ca instrument de dezvoltare sustenabilă cu prilejul proiectului cultural Argument video Tradiții Creative. Exemplele prezentate în cele 6 filme demonstrează potențialul tradițiilor de a contribui la dezvoltarea economică, turistică, socială și culturală.
Materialele video urmăresc, pe de-o parte, să deconstruiască un concept încă insuficient explorat, acela de tradiție creativă și, pe de altă parte, să creeze cadrul necesar pentru contextualizarea importanței valorificării elementelor de patrimoniu cultural prin reinterpretare – în acord cu necesitățile vieții contemporane.
Cum a început povestea tradițiilor creative?
Trei mari români ne-au purtat moștenirea culturală peste hotare: Georgescu-Roegen, Antipa și Brâncuși.
Materialele video din această serie au rol de argument pentru contextualizarea capacității de transformare și actualizare a tradițiilor, precum și calitatea lor de a reprezenta surse creative pentru activități economice sustenabile, profitabile și creatoare de locuri de muncă. De asemenea, proiectul are rolul de a oferi persoanelor interesate, susținătorilor și investitorilor exemple de bună practică, modele și inspirație pentru a-și duce la îndeplinire proiecte din sfera tradițiilor creative – un domeniu emergent, încă insuficient explorat, care poate contribui la definirea brandului de țară al României.
Tradiţiile nu s-au născut la oraş și nici la sat. Ele sunt, defapt, rezultatul interacțiunii dintre rural şi urban. Octavia și Lucian Loiș sunt doi tineri arhitecți care au lăsat spațiul urban în urmă și au ales ruralul, căutând armonia dintre: natură și om, trecut și prezent, arhitectură și desen, formă, timp, vechi și nou. Tradiția parcă le adună pe toate, le dă un sens, iar celor doi le-a oferit un punct de pornire. Prin proiectul ŞEZI, Octavia şi Lucian demonstrează cum tradiționalul şi modernul se îmbină prin designul de obiect şi elementele de arhitectură:
Școala de la Bunești invită la o incursiune în arhitectura experimentală, printr-o abordare filosofică completată de una pragmatică. La Bunești, lucrul cu materialele naturale primordiale ca piatra, lemnul și pământul, cultivă un tip de construire și de locuire minimală devenit mod de a trăi.
Şcoala de la Buneşti propune o reîntoarcere la origini, intersectând filosofia cu arhitectura minimală în mijlocul unei poienițe din județul Argeș. Aici, educația vine din experimentare, comunicare, colaborare și conviețuire.
Deltacraft, platforma care le dă întâlnire designerilor cu meșteșugarii din Delta Dunării, contribuie la conservarea patrimoniului cultural si a meșteșugurilor din Deltă prin reinterpretarea lor pentru contemporaneitate. În următorul material ne povestesc despre conservarea patrimoniului cultural și a meșteșugurilor deltaice, despre valorificare prin reinterpretare, identitate și mândrie bine fundamentată:
Deși e un atelier mic din Aninoasa, județul Dâmbovița, Cosânzeana are o misiune ambițioasă: îi inspiră pe oamenii de la oraș să redescopere meșteșugul lucrului de mână. Cum? Prin seturi recreative de cusut pe lemn, (cu modele de inspirație folclorică) pregătite de Laura împreună cu oamenii din comunitatea locală și adaptate omului contemporan, invitând la reflexie și exprimare creativă:
Protagoniștii materialelor video sunt membri ai comunității România Tradițiilor Creative, o rețea care a luat naștere în 2017 din necesitatea de a aduce la un loc arta, meşteşugurile şi industriile creative, alături de antreprenori şi reprezentanţi ai patrimoniului cultural și de instituții și specialiști care promovează valoarea peisajelor culturale.
Proiectul Argument video Tradiții Creative este inițiat de DC Communication, sub înaltul patronaj al Comisiei Europene, cu prilejul Anului European al Patrimoniului Cultural, și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN)
România Tradițiilor Creative este o comunitate națională care aduce împreună inițiative din domeniul tradițiilor creative și își propune să le ofere vizibilitate, oportunități de dezvoltare, să încurajeze colaborarea, stabilirea de parteneriate și să inspire inițiativele viitoare. La întâlnirea dintre conservarea patrimoniului cultural și valorificarea acestuia prin intermediul industriilor creative, acestea propun o abordare inovatoare a tradițiilor din perspectiva modernității lor: atât ca sursă de inspirație care vine dinspre trecut, cât și ca resursă culturală care poate fi interpretată creativ pentru viitor.
Mișcarea strategică pe termen lung inițiată prin comunitate se înscrie astfel într-un demers de recuperare a tradiţiilor care pot inspira industriile creative, cu scopul de a deveni o resursă legitimă de economie modernă, cu capacitate de creştere şi creare de noi ocupaţii şi locuri de muncă.
Forumul Tradițiilor Creative (care a debutat cu ediția-pilot din 6-10 septembrie 2017 și și a avut a doua ediție în 26-28 octombrie 2018 în spațiul Mater) este principalul eveniment al comunității și constituie un spațiu fizic de întâlnire între diferiții actori culturali aflați în spatele acestor inițiative: organizații culturale în care designeri sau arhitecți lucrează împreună cu meșteri populari, instituții sau organizații active în industriile verzi, ori în promovarea peisajelor culturale și a produselor locale, organizații care propun programe de educație pentru patrimoniu.
Evenimentul contribuie la crearea unei rețele în care toate aceste produse și proiecte existente în România au ocazia să intre în dialog, să își transfere cunoștințele și să își sporească vizibilitatea pentru publicul larg, în scopul creării unei piețe a tradițiilor creative și cu obiectivul de a atrage oportunități de finanțare.
*Urmăriți și pagina Fb.com/TraditiiCreative
