The mission – este un proiect initiat de Eurodite si face parte dintre activitatile DISC (Dutch Initiative for Sustainable Cities ). Alaturi de Emil Boc, primarul Clujului, viceprimarii din Bucuresti, Cluj, Constanta, Timisoara, arhitectii sefi ai Clujului si Bucurestiului, un reprezentant al Portului Constanta, dar si alti profesionisti din Ministerul de resort am fost împreuna într-o vizita intensa si densa în Rotterdam, Eindhoven si Utrecht. Delegatia romaneasca, la cel mai important nivel, a întalnit viceprimari si oameni din ministere, omologii lor, dar si proiecte deja realizate si un mod de a face. The mission a sintetizat în aceste trei zile tintele platformei DISC, creata pentru a oferi suport olandez oraselor din Romania, în efortul acestora de a dezvolta initiative menite sa aduca la viata zone si regiuni urbane neglijate pana în acest moment.
Programul olandez a fost legat de problemele de dezvoltare ale oraselor reprezentate (orasul port, orasul cultural, orasul cunoasterii), iar scopul a fost evidentierea proiectelor de regenerare urbana, modelelor de parteneriat public-privat, managementului si finantarii proiectelor de mari dimensiuni, accesarii fondurilor UE pentru proiecte urbane. Programul a fost bine conceput si relevant, si sunt în desfasurare discutii pentru implementarea unor proiecte prin intermediul unui parteneriat alaturi de DISC. Temele acestor proiecte vizeaza dezvoltarea unor fronturi de apa în context urban, campusuri de cercetare si IT (Timisora – Eidhoven) si capitala culturala (Cluj- Utrecht). Zeppelin a fost prezent la invitatia echipei Eurodite în The Mission si spera ca tot acest proiect de schimburi de informatii si know-how sa fie aplicat în practica în Romania.
Ziua 1 – Rotterdam – viziune urbana
Oras cosmopolit cu peste 170 de nationalitati, 400 de ani de experinta în shipping si comert, cel mai mare port al Europei si al 5-lea din lume, legat fizic si virtual de Europa prin nenumarate linii rutiere, trenuri, avioane, dar si fibra optica si cablu, Rotterdam e orasul ideal pentru antreprenori si pentru idei de afaceri. Este un hub international din toate punctele de vedere, si economic, si cultural. Oras al centrelor universitare si al centrelor de cercetare, este locul unde se formeaza o patura sociala educata si întreprinzatoare, si nu în ultimul rand, este un oras al arhitecturii moderne si contemporane, nu doar prin cel mai mare numar de studiouri de arhitectura din Olanda, dar si prin calitatea productiei. Doar vorbim despre orasul care a fost reconstruit în spiritul modernist din temelii dupa razboi, vorbim despre orasul lui Rem Koolhaas, MVRDV, Mechanoo s.a.m.d.
Un document numit Urban Vision stabileste directiile de dezvoltare ale orasului pana în 2030. Rotterdam reprezinta o istorie urbana industriala foarte dinamica, dar care are de raspuns unei noi competitii economice internationale. Autoritatea locala vede necesar sa treaca de la economia industriala la una de servicii si la economia cunoasterii. Aceasta economie a cunoasterii îsi bazeaza performantele pe oameni cu abilitati si performante intelectuale, profesionale si manageriale mari, iar acestia trebuie atrasi si stabilizati în oras. Motiv pentru care echilibrul vietii sociale, dar si calitatea vietii, crearea de locuinte noi sunt o prioritate pentru Rotterdam. Creative workers si absolventi de facultate sunt mentionati ca o resursa umana esentiala pentru ridicarea economica a întregii regiuni.
Despre încredere si responsabilitati
Henk Snoeken, director-adjunct în cadrul Ministerului Infrastructurii si Mediului a prezentat cum functioneaza în mare sistemul politic în Olanda, si cum interfereaza acesta cu dezvoltarea urbana. Guvernul olandez se ocupa de lucrurile de importanta nationala si de responabilitate nationala.
În acest sens, ei pregatesc cadrul legislativ asa încat fiecare dintre cele 12 regiuni (provincii) si orasele sa-si poata prelua rolul asigurandu-le autoritatilor locale reguli si proceduri. Exista patru domenii de importanta nationala în care guvernul intervine: siguranta, managementul apei, cresterea economica si conectivitatea. Dl Snoeken a aratat ca, în cadrul acestor prioritati, investitiile se îndreapta acum în sustinerea densitatilor urbane, a locurilor care sunt stabile si prospere economic, si care pot returna venituri din taxe. Prioritatea o reprezinta proiectele care fac ca zonele care exista deja sa poata produce mai multi bani si, în consecinta, sa contribuie la taxe si implicit la prosperitate.
Un exemplu în care guvernul îsi asuma acest rol activ este de pilda dezvoltarea regiunilor metropolitane Amsterdam si Rotterdam, pe cand pentru brainport-ul Eindhoven rolul este mai mult unul stimulativ. Dezvoltarea urbana este lasata ca decizie politica regiunilor si oraselor care-si negociaza interesele. Politica se bazeaza astfel pe un grad mare de descentralizare.
Conducand prin încredere
Tintele si ambitiile pentru 2040 sunt: orase competitive economic, sigure, accesibile si mai placut de locuit. Pentru a pune în aplicare un astfel de proces, care se întinde pe aproximativ 28 de ani de-aici înainte, e nevoie ca oamenii sa recunoasca în primul rand valabilitatea acestor tinte, iar acest lucru se întampla cand interesele multor parti sunt cu adevarat reprezentate. Încrederea nu este un slogan electoral, ci este o valoare sociala si culturala dificil de atins si de pastrat, dar totodata am înteles importanta pe care o acorda acestei probleme olandezii si caracterul pragmatic al construirii încrederii. Eficacitatea ei se masoara atunci cand mecanismele politice si economice complexe pot functiona.
Ambitiile pentru 2040 tin cont de diferentele între regiuni care au puteri economice specifice, de calitati si potential distinct pentru dezvoltare, de prioritati în investitiile pe regiuni, astfel încat sa existe si o diferentiere internationala. Stabilitatea planurilor este asigurata pe termen lung prin felul în care sunt gestionate fondurile de dezvoltare multianuale. O jumatate merge în investitii noi, cealalta jumatate este alocata continuarii si mentenantei proiectelor începute. Astfel, desi componenta politica se modifica, exista o continuitate asigurata.
Noi modele de actiune pentru primaria din Rotterdam
Domnul Koen Westhoff explica felul în care primaria Rotterdam a actionat ca un actor privat pana în 2008, prin diverse agentii de dezvoltare, aceasta detinand si vanzand terenuri, dar si aerul de deasupra cladirilor. Banii veneau din vanzarea dreptului de aer pentru extinderea pe verticala a unor cladiri sau a pamanturilor pentru constructia unor cladiri noi. Odata cu venirea crizei, nu a mai fost posibila aplicarea acestor instrumente.
Daca pana în 2008 exista un model bazat pe crestere (constructii noi care se vindeau), pe crearea unei nevoi si asigurarea acesteia, astazi municipalitatea are nevoie de noi forme de sustenabilitate, de gasirea resurselor sale, dar totodata are nevoie sa propuna idei noi si sa sustina initiativele partenerilor privati cu care lucreaza. Noul model de practica imobiliara înseamna azi raspunsul la nevoi reale si gasirea unei oferte adecvate, si nu producerea unei nevoi.
Riscurile mai mari la care este supusa orice investitie a facut în asa fel încat primaria sa devina partener si coordonator sau facilitator în proiecte fie ele cu fonduri europene (JESSICA, de exemplu), fie cu fonduri de investitii, de cooperativism.
Urbanism electoral vs branding city
Brandingul de oras nu se manifesta doar cu un logo sau un breloc cu blazon. La urma urmei, cate branduri de oras cunoasteti sub forma grafica? Probabil nici nu ar avea valoare. Brandingul de oras înseamna imprimarea unei imagini distinctive, personale, strazilor si parcurilor sale, dar si experientelor (în special a celor turistice) pe care cineva le are în acel loc. Un fel de acel ceva de care sa-ti aduci aminte. Brandingul de oras se afla la intersectia dintre arhitectura (în constructie, în Rotterdam, sunt lucrari semnate de Wiel Arets, Alsop, MVRDV, OMA), design, shopping, entertainment, evenimente publice, relaxare, parcari si urban planning. În acest fel, brandingul se poate defini ca o strategie profund ancorata în economia locala a unui oras, dar si în configuratia lui spatiala. Si desigur brandingul de oras are si el un mesaj politic. Desigur, am inventat pe loc ideea la polul opus a urbanismului electoral, bazat pe interventii urbane violente, vizibile si zgomotoase, care trebuie sa comunice si ele un mesaj politic, dar unidirectional. Noi suntem buni. Cei mai buni. Stiti ce vreau sa zic.
Cu mainile la treaba
Densificand zonele deja construite si profitand la maximum de patrimoniul modern creat, strategia primariei Rotterdam, pentru crearea unei economii prospere, se bazeaza acum pe coparticipare, cointeresarea unor actori urbani. Atunci cand proiectele implica parti interesate, adica investitori, nu doar locuitori, discursul depaseste nivelul electoral. Pentru a atinge o economie puternica si a transforma Rotterdamul într-un oras atragator, este nevoie de investitii în spatiu public si în amenajarea cursurilor de apa, în accesibilitate (transportul public si bicicletele au o însemnatate uriasa), în mediu curat si din nou în mentinerea si propagarea patrimoniului cultural si arhitectural.
Întalnirile care au avut loc între partile interesate / investitori au punctat necesitatea unor proiecte si programe specifice. De la instruirea companiilor de taxiuri, pentru a oferi informatii mai clare si mai detaliate turistilor, pana la aceea de a atrage evenimente sportive de faima internationala, care sa produca bani. Totodata s-au creat politici referitoare la constructiile înalte si relatia lor cu spatiul public, punandu-se accent pe configuratia volumetrica, permitand astfel iluminarea si însorirea suficienta, dar si o diminuare a curentilor. Parterul cladirilor înalte este si el subiectul unei politici distincte, fiind considerat esential ca parte de business.
Ziua 2: Brainport-ul Eindhoven
Daca Amsterdam este aeroport, si Rotterdam e cel mai mare port, Eindhoven si-a asumat rolul unui port pentru idei si creativitate. Asocierea cu imaginea unui port este foarte buna, fiindca în acest caz este importanta scara internationala la care se întampla lucrurile, deschiderea catre multe discipline si densitatea mare de idei care circula si leaga între ele orase sau alte centre tehnologice. Brainport-ul a fost pornit ca un program finantat european, dar acum este autosustenabil. Municipalitatea Eindhoven sprijina Brainport-ul, finantandu-l partial sau facilitandu-i accesul la fonduri si network-uri politice. Istoria orasului Eindhoven se leaga cu siguranta de prezenta unor tehnologii de varf în domeniul electronicii, cel mai cunoscut fiind brandul Philips, dar mai sunt si altele. Brainport-ul are o baza academica serioasa (Universitatea din Delft, Academia de Design din Eindhoven, High Tech Campus si High Tech Automotive Campus Helmond), orasul investeste 1.4 miliarde de euro în cercetare pana în 2020. Cei patru piloni în structura acestui Brainport sunt:
1. Resursele umane (creeaza mai multi profesionisti si tehnicieni cu abilitati mai mari, foloseste învatarea continua);
2. Business (sprijina mai multe initiative antreprenoriale, start-up-uri, mai multe retele lucrative si campuri de testare);
3. Tehnologie (mai multe centre de cercetare publice si private, marketing pentru pozitionarea internationala mai buna);
4. Conditii de viata (conditii de viata atragatoare, accesibilitate);
În abordarea proiectelor de cercetare, elementele definitorii vizeaza urmarirea structurii regionale si nu rezolvarea unei probleme individuale, conducerea proiectului este încredintata celui care are problema, iar Brainport-ul doar faciliteaza, dupa dezvoltarea planului de afaceri si începerea lui, proiectul fiind externalizat.
Ziua 3: ne vedem în Utrecht în 2030 – www.cu2030.nl/english
Utrecht are cateva particularitati foarte importante: este cel mai mare nod de cale ferata, dar în acelasi timp este un oras al biciclistilor înraiti, are cea mai mare universitate din Olanda si un procent de 50% de locuitori cu studii universitare, cea mai mare concentrare de companii din industria IT olandeza. Un proiect mare de restructurare a orasului Utrecht, a zonei lui centrale mai precis, a început la initiativa primariei, cu ceva vreme în urma. Erau 6 oameni în mica agentie care a preluat aceasta sarcina, iar acum sunt 60 de oameni. Premisele de la care pornea proiectul includeau situatii urbane fie conflictuale, fie slab folosite, aproximativ 20.000 de biciclete parcate în zona centrala, care nu permiteau folosirea corecta a spatiilor comerciale si, în consecinta, o dinamica economica defectuoasa, din ce în ce mai multe trenuri pline cu oameni adusi de industria IT, deci, mai multa aglomeratie. Proiectul aduce orasului o filarmonica, 2 malluri, locuinte, locuri pentru 30.000 de biciclete, spatii publice, un terminal de transport public (gara, autogara), 27 de proiecte de birouri si locuinte în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro, care se vor dezvolta pana în 2030.
Ingredientele succesului pentru un astfel de megaproiect: conectare, control, schimbare, colaborare si comunicare. Planificarea urbana trebuie sa seteze regulile si marginile activitatilor, dar cel mai important este sa faca loc pentru initiativele private. 80% dintre actiunile acestui proiect apartin investitorilor privati, în timp ce municipalitatea contribuie cu 20% si îi coordoneaza pe toti actorii implicati în joc.
