Doamnei Raluca Turcan, Ministrul Culturii,
Domnului Ștefan-Radu Oprea, Ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului
Domnului Nicușor Dan, Primar General, Primăria Municipiului București
Domnului Ciprian Ciucu, Primar al Sectorului 6
București, 15 ianuarie 2024
Stimată Doamnă Ministru,
Stimate Domnule Ministru,
Stimate Domnule Primar General,
Stimate Domnule Primar al Sectorului 6,
În contextul pericolului pierderii spațiului actual al Atelierelor Malmaison, noi, semnatarii acestei scrisori, cerem recunoașterea activității Atelierelor Malmaison de către Ministerul Culturii și Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului prin măsuri de asigurare a continuității activității noastre pe termen lung, de preferat în spațiul din Calea Plevnei 137C, corp B, administrat de către Iprochim S A, în care ne-am desfășurat activitatea în ultimii 3 ani.
Comunitatea Atelierelor s-a constituit în 2020 în jurul nevoii de spațiu de lucru dedicat pentru artiste și artiști și este în acest moment cea mai mare grupare de acest gen din București și din țară. Ca arta să aibă un loc sigur în societate, creația artistică necesită susținere pe termen lung prin existența spațiilor de expunere și de lucru accesibile ca preț și ca amplasare.
La expirarea contractului de închiriere, ne aflăm în proces de renegociere cu proprietarul spațiului, al cărui acționar majoritar este Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. Ne dorim să ne desfășurăm în continuare activitatea în locația în care comunitatea noastră de 46 de artiste și artiști și 11 spații de proiecte și galerii a investit resurse considerabile de timp și financiare, însă condițiile renegocierii conturează un climat în care eforturile noastre sunt angajate într-o competiție comercială pentru a păstra spațiul, în loc să fie direcționate către misiunea activității noastre culturale – aceea de a produce un context favorabil pentru creație, de a agrega comunități în jurul artei, de educare a publicului larg.
Sectorul cultural independent este amenințat constant de un cadru de operare precar și inerent inechitabil, prin lipsa unui statut al artistelor și artiștilor și protecția aferentă unui cadru legislativ definit. În acest context, dialogurile și negocierile în vederea obținerii unor spații de lucru / ateliere ajung să fie purtate cu operatori economici cu interes strict comercial, pornind astfel din start dinspre alte rațiuni decât relevanța culturală. Se perpetuează astfel un circuit comercial la care artiștii contribuie, dar din care sunt excluși. Pentru a schimba acest scenariu, este necesară longevitatea unui spațiu de desfășurare, asigurată instituțional, în afara unei logici exclusiv comerciale.
Astăzi, de Ziua Culturii Naționale, aducem în atenția dumneavoastră importanța recunoașterii și susținerii concrete a unei inițiative artistice care hrănește dezvoltarea culturală a orașului și revitalizează comunități. Atelierele Malmaison aduc laolaltă practici artistice riguroase și diverse și a devenit un reper în spațiul profesionist al lumii artei și în același timp configurează recurent platforme care fac posibilă o comunicare între straturi de comunități diverse.
În cazul de față, susținerea înseamnă o soluție stabilă, pe termen lung – fie de a rămâne în spațiul actual în condiții sigure, fie de identificare a unei clădiri adecvate de către Ministerul Culturii sau Primărie (dintre cele existente în portofoliul primăriilor de sector sau aflate în subordinea Ministerului Culturii) și darea în folosință a acesteia sau închirierea la un preț modic plafonat pe durata contractului. Activitatea noastră din ultimii trei ani este o garanție cât se poate de concretă a capacității colectivului de auto-organizare și de activare amplă.
DESPRE ATELIERELE MALMAISON
-
+9
Comunitatea Atelierelor s-a constituit în 2020 în jurul nevoii de spațiu de lucru dedicat pentru artiste și artiști și este în acest moment cea mai mare grupare de acest gen din București și din țară. Ca arta să aibă un loc sigur în societate, creația artistică necesită susținere pe termen lung prin existența spațiilor de expunere și de lucru accesibile ca preț și ca amplasare.
Atelierele Malmaison au luat formă prin auto-organizarea unui grup multidisciplinar de artiste și artiști activi în diferite medii pe scena de artă contemporană din București, cărora li s-au alăturat spații de proiecte, spații artist-run și galerii de artă.
Inițiativa contribuie la conturarea unui context cultural stabil și sustenabil, prin solidarizare, încurajarea colaborărilor între artiste, artiști și alți agenți culturali pe plan național și internațional și susținerea noilor generații printr-o structură de suport stabilă.
Atelierele sunt un reper pentru specialiști (operatori culturali locali și internaționali) și de asemenea sunt deschise recurent publicului larg prin expoziții de artă contemporană, artist-talks, conferințe, prezentări, evenimente bianuale de ateliere deschise / Open Studios, tururi ghidate (cca 300 de evenimente în trei ani), programe de educație non-formală prin artă pentru elevi de gimnaziu și liceu (cca 50 de ateliere oferite în doi ani). Activitatea Atelierelor a devenit semnificativă pentru viața culturală a orașului, găzduind sute de evenimente pe parcursul acestor ani.
La un nivel societal mai amplu, cultural și educațional, atelierele de lucru și comunitățile artistice reprezintă o componentă esențială pentru întreaga comunitate. Acest tip de angajament îl putem vedea ca model în țări din Europa în care dezvoltarea si susținerea de către entități instituționale a unui astfel de cadru stabil si accesibil pentru artiști se reflectă în cadrul mai larg al dezvoltării culturale a orașului în care aceștia activează.
Inițiativele similare din România şi Europa au arătat de fiecare dată beneficiile aduse de un astfel de proiect, atât în plan local, cât şi naţional şi internaţional. Un astfel de loc devine o platformă culturală semnificativă în harta oraşului, atât pentru comunitatea zonei din care face parte, cât şi pentru comunităţi mai largi (profesioniste dar și amatoare de artă). Amintim doar câteva exemple notabile: Fabrica de Pensule Cluj, Spinnerei Leipzig, 798 Art Zone Beijing, Hangar Barcelona, Technopolis Atena, etc. Cel mai recent exemplu, chiar în București, este comunitatea Atelierele Scânteia.
Clădirea Malmaison, inițial o cazarmă militară, are o importanță istorică semnificativă și o vechime de 180 de ani, timp în care aici au funcționat o Școală Militară de Ofițeri, un tribunal militar, închisoare în timpul regimului lui Antonescu și centru de anchetă și detenție al Securității în perioada de început a regimului comunist. Atelierele Malmaison au readus clădirea în circuitul viu al orașului, inaugurând o nouă etapă în lunga sa istorie.
În contextul acestui efort depus constant de comunitatea noastră în cei trei ani de existență, prin activitate susținută, deschidere regulată către public și propuneri educaționale, ne adresăm așadar dumneavoastră, doamnă Ministru al Culturii, domnule Ministru al Economiei și domnule Primar General al Capitalei, pentru a recunoaște locul Atelierelor Malmaison în harta culturală a Bucureștiului și a României, identificând soluții concrete de asigurare a continuității în locația actuală, sau, complementar, de găsire de alternative de relocare în aceleași condiții de stabilitate menționate mai sus.
Această scrisoare a fost semnată de membrii comunității Atelierelor Malmaison:
Virginia Toma, artistă vizuală și co-fondatoare Cabinet 44
Ioana Gheorghiu, artistă vizuală, co-fondatoare Cabinet 44
Ramon Sadîc, artist vizual și co-fondator Cabinet 44
Adelina Ivan, artistă vizuală, co-fondatoare Cabinet 44
Daniela Palimariu, artistă vizuală, co-fondatoare Sandwich Gallery, co-director artistic RAD Fair
Dan Vezentan – artist vizual
Béla Zoltán, artist vizual
Liliana Basarab, artistă vizuală, Asociația Antifragil – Premiile Sofia Nădejde
Dan Basu, artist vizual, director executiv Romanian Mental Health Film Festival
Anca Dima, artistă vizuală parte din colectivul L1
Miruna Radovici, artistă vizuală, parte din colectivul L1
Alexandru Niculescu, artist vizual, co-fondator Sandwich Gallery
Maria Bîrsan, manager cultural, Sandwich Gallery & Sandwich Library
Mihaela Moldovan, artistă vizuală
Mircea Popescu, artist vizual
Otilia Boeru, artistă vizuală, cadru didactic UNArte București
Radu Boeru, artist vizual
Eduard Constantin, artist vizual, co-fondator Stația Experimentală de Cercetare pentru Artă și
Viață
Alex Baciu, artist vizual, Art Director Artown Festival
Marian Ivan – Galeria Ivan
Dan Popescu – galerist, H’art gallery
Otto Constantin – artist vizual
Lucian Hrisav – artist vizual
Anca Dima – artistă vizuală
Loreta Isac Cojocaru – artistă vizuală, illustrator și animator
Constantin Cojocaru – artist vizual 3d-ist
Adriana Preda – artistă vizuală
Cătălin Velea – artist vizual
Mihaela Cîrjan – manager cultural, Asociația Matka și colectivul L1
Olivia Mihaltianu – artist vizual
Silvia Trăistaru – artistă vizuală, fondatoare STart CONSERVATION
Asociația Artistelor și Artiștilor Malmaison
Livia Fălcaru – ilustratoare, designer si artistă vizuală
Cristian Răduță, artist vizual, co-fondator Sandwich Gallery
Robert Băjenaru – galerist, spațiul Cazul 101
Stoyan Dechev – artist vizual
Lucian Bran – artist vizual
Andrei Tudose – curator, cofondator VAGon – Spațiu In(ter)disciplinat
Sabina Suru – artist, cofondator VAGon – Spațiu In(ter)disciplinat
Anca Poterasu – Galeria Anca Poterașu / Asociația Română de Arta Contemporană
Tudor Grecu – fondator Celulele INVITRO
Alex Radu – fondator si curator /SAC@Malmaison, Asociația Spațiul de artă contemporană
Larisa Crunțeanu – artistă vizuală
Giles Eldridge – artist vizual
Elena Diaconu – artistă vizuală
Lea Rasovszky – artistă vizuală, co-fondatoare a asociației Matka, parte din colectivul L1
Lista susținătorilor este deschisă, puteți semna petiția aici!
