Geberit

Articol revista # 123

 

Piaţa românească de construcţii sustenabile versus piaţa europeană

 

Text: Alexandra Stoica, BREEAM International Assesor

Scurt istoric
Preocuparea pentru construcțiile sustenabile este recentă; eforturile globale au început abia în 1998, ducând la fondarea în noiembrie 1999 a WorldGBC (Consiliul Global pentru Clădiri Verzi), în California, cu opt state membre: Australia, Canada, Japonia, Spania, Rusia, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii. Oficializarea acestei instituții are loc abia în 2002, rolul său fiind acela de a oferi un cadru instituționalizat comunicărilor internaționale, de a-i ajuta pe liderii industriali să acceseze piețele noi și de a se constitui drept o voce avizată a inițiativelor internaționale în domeniul construcțiilor verzi.

Activitatea în domeniul construcțiilor sustenabile devine notabilă abia în 2008, conform unui studiu al SmartMarket – Global Green Building Trends. Potrivit acestui raport, deși doar 17 țări aveau înființate oficial Consilii pentru Clădiri Verzi, acesta este momentul în care activitatea în domeniul verde începe să prindă contur la nivelul întregii lumi. La nivelul anului 2012, nu mai vorbim despre o nișă, ci despre un număr tot mai mare de firme care proiectează, construiesc și renovează. În Europa, Marea Britanie deține pionieratul în acest domeniu, având peste 52% dintre firme implicate în construcții verzi, numărul acestora fiind estimat să se dubleze până în 2015. Încă din 1990, Marea Britanie adoptă sistemul de certificare BREEAM – BRE Environmental Assessment Method – ca instrument pentru măsurarea sustenabilităţii clădirilor nonrezidenţiale. BREEAM este în momentul de faţă una dintre cele mai cuprinzătoare scheme de certificare a performanţei de mediu a clădirilor, recunoscută şi la nivel internaţional.

Norvegia va fi probabil următorul lider verde în domeniu. Dacă în 2012 se înregistra o creștere de 4,6% a numărului de firme dedicate construcțiilor sustenabile (de la 23%), este de așteptat ca de două ori mai multe firme să investească în zona verde în următorii 3 ani. De asemenea, Germania are creșteri semnificative în domeniu, deși cu un ritm comparativ mai scăzut – doar 36% în 2012, o prognoză de dublare până în 2015.

Celelalte țări europene sunt ușor în urmă, dar există un interes major pentru acest potențial enorm al domeniului verde, raportul SmartMarket 2013 estimând că până în 2015 și aici rata de implicare în construcții verzi o să atingă o cotă de 53%.

 

 Connected - Green_02

 

În ceea ce privește piața din România…
…la sfârşitul lunii martie 2013, Romania Green Building Council (Consiliul Român pentru Clădiri Verzi) în parteneriat cu NAI România au lansat raportul oficial pentru „Cele mai Verzi Clădiri din România”. Aria de căutare a studiului a fost de 407 milioane m2 (fără a include instituţiile publice), iar analiza s-a concentrat pe clădirile construite începând cu 1990. Dintre acestea, doar 2,156,000 m2 (5%) au fost proiecte identificate ca fiind eficiente energetic. Această cifră demonstrează totuși o creştere a pieţei clădirilor verzi în România de la 0% în anul 2000 la 5% în anul 2012. După cum afirmă autorii raportului, România are deja infrastructura necesară certificării clădirilor verzi, iar disponibilitatea soluţiilor pentru astfel de construcţii – materiale, produse, tehnologii şi servicii – a crescut semnificativ în ultimii 5 ani.

Cadrul instituţional şi legislativ
Au apărut inițiative de propuneri legislative pentru reducerea impozitului plătit de proprietarii unor astfel de construcţii sau modificările de percepție ale acestui domeniu manifestate de mediul bancar; aici anumite instituții financiare au adoptat concepte precum „ipoteca verde”, ce oferă finanţare în condiţii mai avantajoase pentru clădirile cu un nivel ridicat de eficienţă energetică. Crește capabilitatea auditorilor energetici de a emite Certificate de Performanță Energetică; la nivel instituţional, investitorii şi fondurile imobiliare europene cele mai importante au impus restricţii severe ce presupun ca toate achiziţiile să aibă o certificare verde. Problema majoră o constituie însă lipsa unui cadru legislativ clar de măsuri (care să susțină dezvoltarea construcțiilor verzi), dar și slaba aplicare a legislației privind performanța energetică în clădiri (care să-i încurajeze pe dezvoltatori să construiască verde).
Principalul instrument legislativ care sprijină și reglementează dezvoltarea de clădiri eficiente energetic îl reprezintă Directiva europeană privind Eficienţa Energetică a Clădirilor (EPBD), în vigoare din ianuarie 2003. Directiva prevede ca toate clădirile care trec printr-un proces semnificativ de transformare să respecte un standard de performanță energetică minimă, iar până în decembrie 2018 toate clădirile publice noi vor trebui să respecte standardul de clădiri cu consum de energie aproape zero. Clădirile noi private vor avea aceleași obligații, dar începând cu 2021.

Connected - Green_01

Noua Directivă privind Performanța Energetică a Clădirilor (EPBD II) aduce schimbări majore. Aceasta impune ca măsură obligatorie renovarea a cel puțin 3% din suprafața totală a clădirilor aflate în proprietatea autorităților publice, obligația fiind extinsă și la achiziționarea doar a clădirilor ce respectă cerințele de performanță energetică minimă. Începând cu 31 decembrie 2014, Legea nr. 220/2008 impune un nivel minim de energie regenerabilă care trebuie integrat în clădiri. Legea 211/2011 preia prevederile Directivei 2008/98/EC care tratează problema deșeurilor în construcții și are în vedere operațiunile de rambleiere, utilizând deșeuri pentru a înlocui alte materiale și reutilizarea, reciclarea și recuperarea materialelor de la construcțiile ce nu prezintă pericole și de la deșeurile rezultate de la demolări, în proporție de minimum 75% din greutatea acestora. Legea 372/2005, modificată și armonizată cu prevederile europene prin Legea 159/2013 transpune în legislația românească prevederile Directivei EPBD.

Studii de caz
Preocuparea României în zona construcțiilor durabile a fost dovedită în cadrul competiției internaționale Holcim Awards for Sustainable Construction 2011-2012, competiție ce promovează proiecte, concepte și viziuni extraordinare de construcții durabile, unde, deși România nu a câștigat nici un premiu, aceasta s-a situat pe locul 3 ca număr de înscrieri, 58 de proiecte înregistrate în competiție. O creștere semnificativă față de ediția precedentă, unde România a înscris doar 16 proiecte, fapt ce demonstrează că interesul pentru conceptele sustenabile este în creștere pe piața locală.

La nivel național, în cadrul ediției din 2013 a Premiilor Romania Green Building Council Awards, Categoria „Proiectul Verde al anului” în cadrul secțiunii „Proiecte sub 500 m2” a fost câștigată de Casa Prispa. Locuința de clasă A utilizează materiale tradiționale ecologice – lemnul și lutul – și oferă o iluminare și o ventilație naturale în toate spațiile. Inovația vine și din faptul că este ușor de construit, folosind în mod inteligent panourile prefabricate, elementele structurale și tehnologii simple, astfel încât să poată fi montată cu un efort minim. Construcția adaptabilă permite reconfigurarea anumitor spații și chiar extinderea casei și modificarea designului interior, fără să modifice conceptul general.

Sari la conținut