Suntem foarte bucuroși să anunțăm acest proiect, la care ne place tot: subiectul (o arhivă demențială, protejarea, ordonarea, valorificarea ei), combinatia dintre lucrul respectuos, cel de detectiv si cel de producție artistică) echipa, locul, Bucureștiul din poze, faptul că e vorba de Mihai Oroveanu.
Salonul de proiecte a lansat proiectul Imaginea fotografică între trecut și viitor cu o expoziție care marchează debutul unui ciclu de evenimente publice organizate în acest context, și care va fi deschisă publicului între 2 octombrie 2020 și 31 ianuarie 2021.
EXPO_01_BUC_ARH_SP.PUBLIC
Selecție din Colecția de imagini Mihai Oroveanu
2 octombrie 2020 – 31 ianuarie 2021 @ Salonul de proiecte – Palatul Universul, Corp B, Etaj 1, Str. Ion Brezoianu 23–25, București
Miercuri – Duminică / 15.00 – 19.00
2 – 4 octombrie 2020 – Program special de vizitare Noaptea Albă a Galeriilor / 18.00 – 22.00
Intervenții artistice de:
Andrei Nacu (RO/UK) – noiembrie
Linn Pedersen (NO) – decembrie
Susanne Kriemann (DE) – ianuarie
Design expozițional de: skaarchitects
Pe durata proiectului Imaginea fotografică între trecut și viitor, finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA, spațiul Salonului de proiecte devine un spațiu hibrid, îmbinând cercetarea cu expunerea Colecției de imagini Mihai Oroveanu. În acest scop a fost concepută o structură de display care adăpostește în interiorul ei colecția, servind în același timp și ca suprafață de expunere. Spațiul astfel segmentat permite desfășurarea activităților de cercetare și prezervare – cuprinzând operațiuni de scanare, catalogare, indexare și publicare online – în paralel cu accesul publicului la expuneri și evenimente organizate în jurul unor axe tematice.
Prima configurație expozițională imaginează un traseu eliptic prin diverse ipostaze ale arhitecturii bucureștene, sugerând o înțelegere mai vastă a spațiului public, din care edificiile arhitecturale reprezintă doar o mică parte. Această decizie a fost dictată de propria noastră înrădăcinare locală, precum și de prezența vastă a subiectului în cuprinsul colecției, iar selecția a fost ghidată de intenția construirii unei perspective cuprinzătoare – fie ea și fragmentară – asupra spațiului urban în transformare. Aceste instanțieri ale istoriei urbane, multe dintre ele prea puțin cunoscute, sunt menite să inducă percepția că viața trecută a orașului nu este niciodată statică și înghețată în timp sau restrânsă la perioada interbelică „de aur”, când cadrul în care evoluau elitele sau burghezia citadină, predilect captat în fotografii, a creat impresia durabilă și aproape neechivocă a unui oraș modern și a unei societăți prospere. Suita de imagini din expoziție caută să contrarieze diverse stereotipuri de reprezentare, să se îndepărteze din centru înspre periferii, să ofere vizibilitate unor categorii sociale mai largi sau să aducă în atenție rețeaua de servicii publice care formează nervurile ascunse ale metropolei. Oraș eclectic, multi-fațetat și imposibil de integrat într-o tramă uniformizatoare, Bucureștiul demonstrează că narațiunile progresului – exemplificate, de pildă, de modernismul interbelic sau modernizarea funcționalistă din timpul socialismului – sunt mereu paradoxale pentru că ele au suprimat straturi urbane preexistente sau le-au eliminat pe altele din discursul istoric și conștiința publică. E semnificativ faptul că fotografia poate să suspende și să deconstruiască imaginarul arhitectural monolitic al unui timp istoric, prin capacitatea ei de a fixa momentele de transformare, stadiile intermediare, șantierul, demolarea, evacuarea sau distrugerile cauzate de cutremure și bombardamente.
Memoria colectivă se edifică și prin recursul la imagini, prin modul în care acestea sunt difuzate, încărcate cu sens sau mitologizate prin întretăierea de condiționări de ordin socio-politic și cultural pe care le impune prezentul. Prin propunerea de față, intenția noastră este să aducem la lumină și felul în care imaginea și politica reprezentării unui oraș sau a unei națiuni au fost întotdeauna mediate și prin recursul la arhitectură. Anumite serii de fotografii aduc în atenție vastele proiecte expoziționale din perioada interbelică ce aveau ca rol promovarea istoriei și a dezvoltării orașului prin ambițioase desfășurări de forțe în care retorica expoziției, a arhitecturii și fotografiei se reflectau una pe cealaltă, potențându-se reciproc. Dincolo de rememorarea unor episoade din istoria recentă care ne semnalează că politicile culturale puteau aspira la o cu totul altă anvergură, astfel de exemple pot constitui un ferment pentru recalibrarea raportului nostru cu orașul, activarea unei priviri „civice”, critice și responsabile față de trecut și prezent în egală măsură.
Detaliile despre intervențiile/prezentările artiștilor contemporani și tururile ghidate ale expoziției vor fi anunțate în prealabil pe site-ul proiectului și pe rețelele sociale.
Imaginile din expoziție sunt prezentate cu acordul doamnei Anca Oroveanu, deținătoarea acestei colecții de fotografii. Autorii fotografiilor sunt menționați numai în cazurile în care a fost posibilă identificarea lor până în acest moment.
Andrei Nacu (n. 1984) trăiește și lucrează în Iași/România și Londra/U.K.. În practica sa artistică el utilizează fotografia documentară, albumul de familie și arhiva fotografică pentru a crea proiecte ce analizează intersecția dintre memoria personală și istoria socială. Lucrările sale recente includ video, instalație și performance, concentrându-se pe politica reprezentării și arheologia media. A studiat fotografia la University of Wales, Newport, U.K. și la Universitatea Națională de Arte George Enescu, Iași.
Linn Pedersen (n. 1982) lucrează cu fotografia și sculptura, fiind stabilită în Sortland, Norvegia. Pedersen a absolvit studiile de master la Central Saint Martins College Of Arts and Design din Londra și studiile de licență la Facultatea de Artă din Bergen. Pedersen a expus recent în contexte precum: Henie Onstad, Høvikodden (2020), Fotografie Forum Frankfurt, Germany (2019); CCC OD, France (2017) și CENART, Mexico (2017). Printre expozițiile ei personale se numără: Captain´s Cabin, MELK, Oslo (2018), Pupill, Kunstnerforbundet, Oslo (2017) și Plain Air, Entrée, Bergen (2015).
Susanne Kriemann (n. 1972) explorează în practica sa artistică diverse procese socio-istorice. Documentarea pe teren, studiul arhivelor și experimentele cu tehnologia au condus la metode de lucru în care practicile analogice și digitale se îmbină într-un mod inextricabil și se reflectă una pe cealaltă. Printre expozițiile ei recente se numără: Susanne Kriemann, Reconsidering Photography: Underbrush, Museum für Kunst und Gewerbe Hamburg (2021/2021), Fragile Times, Galerie im Körnerpark, Berlin (2020) și “(In) finite resources?” Artistic Positions Since the 1980s, Städtische Galerie Karlsruhe (2020). Din 2017 Susanne Kriemann predă artă media și fotografie la Universitatea de Arte și Design din Karlsruhe.
—
Această expoziție face parte din proiectul Imaginea fotografică între trecut și viitor ce are ca principală miză prezervarea și punerea în circulație publică a unui fond de imagini cu o enormă relevanță culturală și istorică, precum și organizarea în paralel a unor activități de artă contemporană. Proiectul se desfășoară în perioada iunie 2020 – noiembrie 2021, în parteneriat cu Fotogalleriet Oslo. Bugetul total al proiectului este 170.000 euro, din care valoarea sprijinului financiar nerambursabil este 152.000 euro. Proiect finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA
Salonul de proiecte este un program axat pe cercetare și producție, promovând arta contemporană din România prin realizarea de expoziții, publicații, prezentări și dezbateri care o plasează în dialog cu contextul regional și internațional. Salonul de proiecte a fost fondat în 2011 în cadrul MNAC Anexa, iar din 2016 funcționează ca centru independent de artă contemporană în Palatul Universul, București. Echipa: Alexandra Croitoru, Magda Radu, Ștefan Sava
Salonul de proiecte beneficiază de sprijinul pe termen lung al Fundației Art Encounters, Timișoara.
Imagini – legendă și credite
Exemple de fotografii din Colecția de imagini Mihai Oroveanu, scanate de către echipa Salonului de proiecte și incluse în expoziție. Drepturi legale: Colecția Mihai și Anca Oroveanu
1. Înlăturarea resturilor clădirilor distruse în București în urma cutremurului din 4 martie 1977. București
2. Aspect din timpul construcției Parcului Carol pentru Expoziția Generală Română din 1906, 1905-1906. București
3. Aspect din Târgul Moșilor, 1930-1940. București
4. Pavilionul Regalității în construcție pentru Expoziția Luna Bucureștilor 1936, Parcul Herăstrău, arhitect Octav Doicescu. București
5. Vila Florica Chihăescu, arhitect Marcel Iancu, 1930. București
