revistă online
ISSN 3008-2986 ISSN-L 2069-721X

Festivalul de teatru în aer liber “BUCUREŞTII LUI CARAGIALE” – pericol pentru Grădina Cișmigiu și oameni

Scrisoare deschisă către:
Gabriela Firea, Primarul General al Capitalei
Primăria Generală a Municipiului Bucureștii
ARCUB

În atenția:
Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București
Departamentului pentru Situații de Urgență
Direcției de Sănătate Publică București
Gărzii de Mediu București
Direcției Generală de Poliție a Municipiului BUCUREȘTI

Stimați domni/Stimate doamne,

Dorim ca valoarea istorică a celei mai emblematice  grădini publice din România ― Grădina Cișmigiu (monument de arhitectură Clasa A) ― să fie respectată, iar acest spațiu verde să fie păstrat ca o oază de liniște și verdeață în inima Capitalei.

Solicităm mutarea în regim de urgență din Grădina Cișmigiu a festivalului de teatru în aer liber “BUCUREŞTII LUI CARAGIALE”  într-un spațiu adecvat pentru acest tip de evenimente, în care natura și oamenii din imediată vecinătate nu sunt afectați direct de zgomotul produs prin amplificarea sunetului sau de efectele inerente unei astfel de manifestații (distrugerea ireversibilă a grădinii, degradarea conștientă sau inconștientă a ecosistemului urban, nerespectarea dreptului la liniște al locatarilor, aglomerarea de persoane într-un loc care ar trebui să permită recreerea în siguranță).

Solicităm publicarea imediată și în totală transparență a protocolului de colaborare între organizatorul ARCUB și Primăria Municipiului București, semnat de reprezentanții tuturor instituțiilor care, împreună cu primăria, asigură securitatea și buna funcționare a evenimentului (Poliție, Pompieri, Garda de Mediu, DSU etc.).

Considerăm că organizarea acestui eveniment în Grădina Cișmigiu nu este deloc oportună din următoarele motive:

  1. Poluarea fonică excesivă, dincolo de limita legală

Din punct de vedere legal, limita de zgomot în parcuri este de 60 dB (A), ceea ce exclude din start amplificarea sunetului în parc prin intermediul boxelor de mari dimensiuni. Atunci când zgomotul depășește această limită, el afectează ecosistemul parcului, clădirile din vecinătatea imediată și calitatea locuirii prin vibrațiile generate de zgomote puternice cu frecvențe joase, ce se găsesc în sunetele amplificate. De asemenea, un zgomot constant și puternic, cum este cel difuzat prin boxele de mari dimensiuni instalate în fața scenelor, crește tensiunea și schimbă peisajul sonor al parcului, generând un efect în lanț: oamenii devin mai agitați și vorbesc mai tare, câinii sunt iritați și latră mai mult, iar ciorile se sperie și fac mai multă gălăgie.

Din punct de vedere al sănătății auzului, medicii spun că nivelul mediu al sunetului amplificat pe durata a 60 minute nu are voie să depășească 90dB (A). Orice depășire poate cauza afecțiuni grave și definitive ale auzului, în special la copii. Legile cu privire la limitările nivelului de zgomot sunt făcute pentru a evita acest pericol și orice nerespectare a legii de către o instituție publică poate fi considerată vătămare intenționată, altfel spus, PMB și ARCUB distrug auzul cetățenilor cu bună știință.

Din punct de vedere al rezidenților, scenele festivalului sunt așezate la doar 10-20 metri de imobilele care mărginesc parcul în partea din est. Zgomotul puternic generat de instalarea scenelor, repetiții, spectacole și, într-un final, demontarea scenelor, afectează puternic calitatea locuirii din cartier. Timp de 10 weekend-uri, locuitorii cartierului, care au dreptul la liniște și odihnă după o săptămână de lucru, se vor afla într-o situație extrem de neplăcută fără a fi fost vreodată consultați în prealabil cu privire la oportunitatea organizării acestui festival.

Rezultatele sondajului realizat de Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu pentru a consulta cetățenii cu privire la acest eveniment pot fi găsite >aici<. În momentul trimiterii acestei scrisori, 95% din cei aproape 1000 de participanți se opun organizării acestui eveniment în Grădina Cișmigiu.

  1. Distrugerea ireversibilă a spațiului verde și afectarea profundă a sănătății arborilor

Lipsa unor măsuri esențiale de îngrijire, adecvate statutului de monument istoric, a împins Grădina Cișmigiu într-o stare extrem de fragilă și vulnerabilă din punct de vedere al sănătății spațiului verde și faunei, stare care va fi agravată prin organizarea acestui festival. Presiunea generată de un astfel de eveniment duce inevitabil la alterarea compoziției vegetale și la afectarea ecosistemului specific acestei grădini istorice. Grădina Cișmigiu nu a fost concepută pentru a suporta evenimente de o asemenea anvergură, fapt dovedit chiar de lipsa unui spațiu amenajat în acest sens. Astfel, toate evenimentele înghesuite aici de PMB se desfășoară mereu pe peluzele istorice și printre arborii seculari.

Din această cauză vegetația este afectată grav de echipamentele de mari dimensiuni care circulă în interiorul Cișmigiului pentru a instala scene și alte elemente de infrastructură pentru desfășurarea spectacolelor. Pe lângă rănile pe care le provoacă trunchiurilor și coroanelor arborilor, aceste echipamente împreună cu structura scenelor și aglomerarea de persoane tasează puternic solul. Tasarea pământului duce la eliminarea spațiilor care găzduiesc în sol apa și aerul de care plantele au nevoie pentru a supraviețui. Deteriorarea și moartea plantelor e vizibilă, în primul rând, în cazul peluzelor veșnic îngălbenite, unde iarba nu găsește condițiile necesare pentru a se dezvolta. De altfel, ramurile arborilor care cad în timpul furtunilor, uscate fiind de lipsa substanțelor hrănitoare din sol, sunt tot un rezultat direct al administrării agresive și inadecvate a acestei grădini istorice.

Nu în ultimul rând, prezența unui număr mare de arbori uscați în totalitate, din cauza întreținerii defectuoase și a utilizării inadecvate a acestui spațiu verde, pune în pericol utilizatorii Grădinii Cișmigiu. În aceste condiții, mărirea cu bună știință a numărului de utilizatori în cadrul acestei grădini istorice reprezintă un act de inconștiență și neglijență din partea autorităților și, totodată, un atentat direct la siguranța participanților la festival și a locuitorilor din zonă care frecventează zilnic Cișmigiul.

  1. Risc crescut de infectare cu Covid-19

Pandemia ne-a arătat că avem nevoie mai mult ca niciodată de parcuri și spații de verzi de calitate pentru a ne menține echilibrul fizic și emoțional. Din păcate, în București avem doar 10 mp de spații verzi pe cap de locuitor, în timp ce norma UE este de 26 mp per capita, iar Organizația Mondială a Sănătății recomandă chiar 50 mp per capita.

Acest fapt s-a putut observa și în momentul redeschiderii parcurilor, una dintre cele mai așteptate măsuri de relaxare pentru bucureșteni. Grădina Cișmigiu și celelalte parcuri din Capitală au fost luate cu asalt, iar măsurile de distanțare fizică au fost deseori imposibil de respectat. În aceste condiții, considerăm ca grădinile și parcurile existente trebuie respectate ca spații de liniște, pentru reconectare cu natura în condiții de siguranță. Puținele parcuri din București trebuie degrevate de presiunea unor evenimente publice de amploare, tocmai pentru a oferi cetățenilor zone urbane de recreere și petrecere a timpului liber, păstrând măsurile elementare de distanțare socială în concordanță cu recomandările în vigoare.

Deși ne bucură inițiativa de a aduce teatrul și cultura mai aproape de cetățeni, nu credem că acest “oriunde-oricum-oricând” face cinste artiștilor și celor care muncesc enorm pentru punerea în scenă a spectacolelor. Tocmai în acest scop, reamintim declarațiile Gabrielei Firea, primarul Capitalei, care, la finalul lunii mai, anunța public că a identificat 11 spaţii în aer liber unde pot avea loc spectacole în condiţii adecvate actualului context medical și din care Grădina Cișmigiu nu face parte.

 

Cu stimă,

Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu

Alex Oprița, Ioana Nicolescu

 

Asociația Jumătatea Plină

Anamaria Pravicencu

 

Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, Filiala Teritorială București-Ilfov

Diana Culescu

 

Sari la conținut