Ministerul Culturii a trimis pe 4 ianuarie 2017 la UNESCO dosarul “Peisajul Cultural Minier Roșia Montană”. Depunerea dosarului pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial a fost făcută cu asumarea Ministrului Culturii Corina Șuteu, după informarea și consultarea Prim-Ministrului Dacian Cioloș și cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe.
Corina Șuteu: „Mă bucur că mandatul meu se încheie cu asumarea dosarului Rosia Montana in UNESCO World Heritage. Consider că recunoașterea valorii universale a patrimoniului național este o responsabilitate majoră în fața legii, a comunității locale, față de așteptările societății civile, față de comunitatea științifică națională și internațională care s-a implicat în realizarea acestui demers.„
„Protecția patrimoniului național este una dintre responsabilitățile principale ale Ministerului Culturii și intră în prerogativele sale fundamentale. Depunerea dosarului Roșia Montană la UNESCO finalizează un proces început încă din 2011 (când Comisia Națională a Monumentelor Istorice a recomandat oficial Ministerului Culturii includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO) și continuat în mandatul Guvernului condus de Dacian Cioloș, prin adăugarea Roșiei Montane pe Lista Indicativă a României la UNESCO în februarie 2016. Nu este, așadar, un act de dispoziție cu caracter de noutate care să fie limitat de prerogativele restrânse ale Guvernului României în această perioadă, ci un act de administrare în vederea conservării patrimoniului național.
Valoarea excepțională a Roşiei Montane este recunoscută și afirmată de un număr fără precedent de grupuri, instituții și organizații ale specialiștilor din țară și din străinătate în domeniul cercetării și protejării patrimoniului, dintre care este suficient să amintim ICOMOS, organismul consultativ al UNESCO pentru evaluarea obiectivelor culturale propuse pentru înscriere în Lista Patrimoniului Mondial. Odată identificată valoarea excepțională a unui obiectiv, articolul 4 din Convenția Patrimoniului Mondial impune obligația declanșării procedurilor pentru ocrotirea obiectivului respectiv, iar includerea sa în Lista Patrimoniului Mondial este primul pas în acest sens.
Recunoașterea internațională a valorii universale a patrimoniului național face parte dintre îndatoririle impuse de legea românească și de convenția UNESCO semnată de România. Am considerat necesar să abordăm acest subiect cu ceea ce el are ca dată esențială: un monument istoric de importanță națională (și recunoscut ca atare de Statul Român), și universală, aflat totodată pe lista celor mai periclitate șapte situri din Europa și a celor mai periclitate din lume. Recunoașterea internațională a unor situri de asemenea valoare este chiar misiunea UNESCO și a României, prin semnarea Convenției privind Protecția Patrimoniului Mondial, Cultural și Natural.
În prezent, România are șase poziții culturale și o poziție naturală în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO: Bisericile cu pictură exterioară din Moldova, Mănăstirea Horezu, Satele cu biserici fortificate din Transilvania, Cetățile dacice din Munții Orăștiei, Centrul istoric al Sighișoarei, Bisericile de lemn din Maramureș și Delta Dunării.
Corina Șuteu își manifestă speranța că Ministrul Culturii, Ioan Vulpescu, va susține și va duce mai departe în cele mai bune condiții acest demers.
Decizia finală privind includerea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a Roșiei Montane aparține exclusiv Comitetului Patrimoniului Mondial, în baza evaluării dosarului depus, conform următorului calendar:
Februarie – August 2017: Evaluare tehnică a dosarului (desk review);
Septembrie 2017: Vizită de evaluare pe teren a peisajului cultural nominalizat;
Iulie 2018: Analiză în Comitetul Patrimoniului Mondial și decizie privind înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.”
Pentru mai multe informații privind relevanța Roșiei Montane în UNESCO, vă invităm să consultați site-ul realizat de Ministerul Culturii prin Institutul Național al Patrimoniului: http://rosiamontana.world.
