Cine suntem? Cum suntem?
În istoria cuceritorilor și a imperiilor din Balcani oamenii de rând și micile lor comunități erau aproape invizibile. Vocile lor abia răzbat din cronici sau arhive. Străbătând secole frământate și geografii mitice, unii continuând să fie păstori, iar alții devenind bancheri sau filantropi, risipiți în șase țări învecinate, dar și în lumea-ntreagă, aromânii au conturat simbolic harta culturală a Balcanilor. Imaginile în care frații Manakia i-au surprins pentru prima dată fac parte din seria de începuturi, deopotrivă novatoare și recuperatoare, pe care Muzeul Național al Țăranului Român încearcă să le reînnoade pornind pe urmele aromânilor.
„Suntem o enigmă. Suntem neam aparte, suntem români, suntem greci, suntem slavi, suntem albanezi, suntem balcanici, suntem puțin din fiecare. Depinde de loc, de cel care emite teoria. Uneori, același individ, în moment diferite, se poate identifica diferit. Suntem cameleonii balcanilor după cum spunea Irina. Aromânul este homo balcanicus, în opinia lui Țerban Tanașoca. Suntem noii europeni, crede Karl Markus Gauss. Suntem un neam în mișcare, întotdeauna pe drum. Tocmai de aceea, greu de prins într-o definiție…“ – Alexandru Gica
Proiectul european „CU TENDA” – STORIES, IMAGES AND SOUNDS ON THE MOVE [Living memory of Southeastern Europe]- co-finanțat prin programul Europa Creativă al Uniunii Europene și derulat de Muzeul Național al Țăranului Român, propune o incursiune în patrimoniul imaterial al culturilor în mișcare din sud-estul european. Timp de patru ani (2015-2019), vom explora memoria vie a unor grupuri culturale și etnice din Balcani și din sudul Italiei. Poveștile acestora vor fi documentate într-o primă arhivă digitală sud-est europeană de istorie orală, de imagini document, și transpuse în expoziții itinerante, ateliere de creativitate pentru copii și sesiuni interculturale, piese de teatru, publicații, filme documentare, web-site.
Lansarea proiectului european va fi marcată cu o conferință de presă joi, 17 decembrie 2015, de la ora 12, la Clubul Țăranului.
„Posedat de dorința de a cuprinde cât mai mult din mirajul drumurilor care pleacă și vin, amenințat de destrămare și pierdere de sine ca orice individ politrop pe scena istoriei, aromânului i-a revenit rolul de a interpreta o infinitate de personaje, transparența și simplitatea ființei sale interioare, dublată de o rară energie, suportând greutatea oricărei deghizări. Actoria lui nu poate fi judecată decât cu măsura artei mari, cea care obține efecte maxime din mijloace modeste, acea actorie care face ca persoana personajului să devină mai vie decât persoana actorului.“ – Irina Nicolau
Parteneri: Association Center for Intercultural Dialog – Kumanovo din Republica Macedonia, O.R.S. Osservatorio ricerca sociale. Centro studi, politiche e ricerché sociali, din Italia și Universitatea „Paisii Hilendarski” din Plovdiv, Bulgaria.
muzeultaranuluiroman.ro
