Anul 1: București, Băile Govora, Brăila
MuzA – Muzeul de Arhitectură din România își începe în iunie 2026 călătoria de patru ani spre 11 locuri din România, în care documentează, cercetează și expune felul în care arhitectura influențează viața de zi cu zi și relația dintre oameni și spațiile construite. Prima stație – 11-14 iunie, București, Palatul Creditului Funciar Rural – inaugurează o clădire inaccesibilă publicului, precum și tema anului din programul pilot propus de Asociația Ideilagram pentru primii patru ani de MuzA, Fantezia: Cum visăm și ne imaginăm spațiul înainte ca el să existe?
MuzA – Muzeul de Arhitectură din România, aflat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, este un proiect strategic al Ordinului Arhitecților din România, finanțat prin Timbrul Arhitecturii, derulat de Asociația Ideilagram în perioada 2026-2029. Constituirea acestui muzeu reprezintă un gest fondator de interes public prin care O.A.R. își propune să regândească ideea de „museu special” – inclusă în primul statut al Societății Arhitecților Români din 1891 –, și anume o platformă națională pentru reflecție și dialog public, educație culturală și valorizarea patrimoniului construit.
Un muzeu călător, care crește pe drum
Lansat ca un program pilot de patru ani, MuzA propune un nou tip de muzeu în România: fără un sediu fix, mobil, muzeul merge către locurile în care arhitectura este trăită, contestată sau apărată, activând spații și comunități. Timp de patru ani, călătorește în 11 locuri, de la București la Băile Govora, Brăila, Reșița, Cluj, Eforie, Brașov, Văleni (Neamț), Timișoara, Petrila și înapoi în București.
„MuzA pornește de la o absență: aceea a unui muzeu de arhitectură într-o capitală europeană precum Bucureștiul. Dar tocmai lipsa unui sediu permanent devine cel mai mare câștig al său. Faptul că nu este ancorat într-un loc și că nu are încă o colecție îi oferă premisele de a fi mult mai inovator. Curatorii, Tudor Elian și Ilinca Pop-Gălățianu, au putut astfel imagina o metodă complet nouă de cercetare, expunere și dialog. În loc să aștepte publicul într-un spațiu fix, muzeul însuși merge către oameni, descoperă și activează spații aflate în transformare, cercetează, colaborează și adună povești și invită vizitatorii la o formă de cunoaștere imersivă, prin experiență directă și călătorie. Din toate aceste întâlniri și interacțiuni se naște și crește, treptat, MuzA.” – Ilinca Păun Constantinescu, coordonatoarea programului MuzA, din partea Asociației Ideilagram.
Călătoria MuzA va funcționa ca o expoziție itinerantă cumulativă. Fiecare oprire va contribui la realizarea unui modul expozițional, realizat prin cercetare locală, împreună cu o rețea de peste 300 de colaboratori – arhitecți, curatori, artiști, organizații locale și filiale ale O.A.R. MuzA implică și o echipă de cercetători și jurnaliști culturali care contribuie constant la construcția unei arhive vii și a unei arhive documentare pentru radiografierea extinsă a spațiilor în care se oprește. Expoziția muzeului va crește cu noi module expoziționale, formând o structură mobilă, care se construiește progresiv în teritoriu, ca un bulgăre de zăpadă. Aceste module se vor uni și vor fi prezentate integral la București în 2029.
Cu fiecare destinație, MuzA își propune să aducă să aducă oamenii în centrul discuției despre arhitectură, să stimuleze participarea locuitorilor la evenimente, discuții și la construcția expozițiilor. Arhitectura devine, astfel, o platformă de dialog și de cunoaștere, o ocazie de a recupera memoria profesională și a descoperi noi forme echitabile și durabile de a construi și locui împreună.
„De peste un secol, ideea unui muzeu de arhitectură în România revine ca un proiect necesar. Prin MuzA, acest demers devine realitate – nu sub forma unei clădiri, ci a unei mișcări. MuzA aduce arhitectura mai aproape de oameni și o privește ca parte a vieții de zi cu zi, propunând un cadru pentru cercetare, dialog și reflecție asupra felului în care locuim. De la conservare și renovare până la politici publice, muzeul își propune să deschidă întrebări și conversații despre viitorul spațiilor în care trăim. Iar acest proces nu poate începe decât în locuri reale, împreună cu cei care le trăiesc.” – Ștefan Bâlici, președintele Ordinului Arhitecților din România.
Primul an, 2026: Fantezia în București, Băile Govora, Brăila
Programul muzeului este structurat în jurul a patru teme curatoriale anuale, care pot fi citite, totodată, ca etapele unui parcurs afectiv:
• 2026 — Fantezia: Cum visăm și ne imaginăm spațiul înainte ca el să existe?
• 2027 — Seducția: Cum ne atrage arhitectura prin imagini, discursuri și promisiuni?
• 2028 — Complicitatea: Cum folosim și negociem spațiul în viața de zi cu zi?
• 2029 — Transformarea: Cum schimbăm, în timp, spațiile prin degradare, adaptare, reutilizare sau demolare?
Tema inaugurală a MuzA este Fantezia, un concept care explorează imaginația arhitecturală ca formă de memorie, proiecție și interpretare a spațiului.
Chiar și atunci când credem că nu știm nimic despre arhitectură, vorbim despre ea prin experiențele spațiilor pe care le locuim, prin impresiile pe care le lasă asupra noastră, prin reprezentări ale unor locuri pe care nu le-am văzut niciodată sau care au dispărut. În acest sens, fantezia este privită atât ca început al unui proiect de arhitectură, dar și ca un mod de a citi realitatea construită și de a imagina alte forme de locuire.
Palatul Creditului Funciar Rural din București, deschis publicului după 17 de ani
Primul loc în care MuzA explorează această relație dintre imaginație, spațiu și locuire are loc într-o clădire deschisă publicului după 17 ani: Palatul Creditului Funciar Rural din București (str. Doamnei 22), între 11–14 iunie.
*București – Palatul Creditului Funciar Rural – stația 1
Clădirea actuală este alcătuită dintr-un corp istoric din 1875, proiectat de Paul Gottereau, conceput ca obiect autonom, orientat către o curte de onoare, și o extindere realizată de Paul Smărăndescu în 1933, care reconectează palatul la dinamica orașului modern. În trecut, între 1952-1959, palatul a fost sediul și biblioteca Comitetului de Stat pentru Construcții și Arhitectură, iar mai târziu, între 1995-1998, sediu al Centrului de Documentare în Construcții, Arhitectură și Sistematizare.
Programul va include expoziții, tururi ghidate, conversații despre arhitectură, intervenții artistice și activități pentru copii, împreună cu invitați din România și din străinătate. Palatul și expoziția MuzA vor rămâne deschise și vor putea fi vizitate în fiecare weekend până la finalul lunii iunie.
*Băile Govora, Hotel Ștefănescu- stația nr. 2
Tema Fanteziei va continua în august, la Băile Govora, și în octombrie, la Brăila, unde MuzA va explora alte forme ale imaginarului arhitectural.
*Brăila, Cinema Central – stația nr.3.
Despre organizatori:
Ordinul Arhitecților din România este organizația care reglementează profesia, protejează titlul de arhitect și promovează calitatea practicii și a produsului de arhitectură. Pentru OAR arhitectura reprezintă un act de cultură de interes public, cu implicații urbanistice, economice, sociale și ecologice fundamentale pentru calitatea vieții.
Asociația Ideilagram generează proiecte culturale și de cercetare care investighează și reactivează spațiile publice. Asociația susține procese participative și interdisciplinare care conectează oamenii cu orașul și cu memoria locurilor lor și consideră cercetarea, documentarea și interpretarea critică a orașului drept instrumente esențiale pentru dezvoltarea sustenabilă a comunităților.
Echipă (cu mandat de 4 ani):
Coordonatoare program și echipă multidisciplinară– Ilinca Păun Constantinescu
Curatori de program – Ilinca Pop & Tudor Elian
Coordonatoare program educațional și de mediere culturală – Ilinca Pop
Coordonator cercetare și arhivare – Tudor Elian
Cercetători & specialiști în arhive – Irina Tulbure, Theodor E. Ulieriu-Rostás, Alexandru Mexi
Coordonatoare interviuri „Arhiva Vie” – Rucsandra Pop
Coordonatoare comunicare – Anca Vancu
Identitate vizuală – Graphomat
Foto, Video – Lucian Călugărescu, Alexandru Păun
Parteneri:
Inițiator: Ordinul Arhitecților din România
Program derulat de: Asociația Ideilagram
Cu sprijinul: Primăria Capitalei București, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană București (ADIZMB), Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS)
Parteneri instituționali: Uniunea Arhitecților din România, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Muzeul Țăranului Român
