Despre carte
Ana Maria Zahariade, Nicolae Lascu
În 1992, cu ocazia expoziţiei centenare Horia Creangă (o expoziţie care, deşi făcută în condiţii „eroice” de mare penurie, s-a bucurat de un succes mult mai mare decât ne aşteptam), scriam în catalog, pe bună dreptate, că tăcerea culturii noastre din jurul arhitecturii şi a marilor arhitecţi este o chestiune care ţine nu numai de modul în care breasla îşi onorează membrii sau de interesul publicului faţă de arhitectură, dar şi de conjunctura politică şi istorică. Au trecut de atunci douăzeci şi opt de ani, conjunctura s-a schimbat mult, arhitecţii au început să se reprezinte altfel, s-au făcut multe cercetări şi se fac încă, au avut loc multe evenimente care onorează arhitectura interbelică, publicul a devenit mai interesat de arhitectură, s au publicat cărţi în condiţii mult mai bune decât catalogul Centenar Horia Creangă…
Faţă de toate acestea, în catalizarea şi realizarea cărora energia lui Alexandru Beldiman a jucat un rol hotărâtor, catalogul dedicat lui Horia Creangă – primul catalog critic de arhitectură, demult epuizat – a devenit mai degrabă o emoţionantă mărturie istorică a momentului/începuturilor editoriale despre arhitectură.
Scriam în 1992 că era obligaţia noastră faţă de primul exeget/monograf al arhitectului, regretatul Radu Patrulius, să-i continuăm cercetarea şi misiunea. Între timp, neobosita Militza Sion a publicat un elegant volum despre Horia Creangă, prezentat într-o perspectivă mai sensibilă, într-un fel şi mai eseistică, sub „crezul simplităţii”, într un interesant context selectiv şi cu noi detalii. În paralel, şi cercetarea noastră a avansat; datele recente aruncă alte lumini interpretative; documentarea mai completă a operei lui Horia Creangă trebuie redată culturii arhitecturale în condiţii editoriale acordate epocii actuale. La această dată aniversară a modernismului (centenarul Bauhaus), am socotit că datoria noastră a devenit readucerea lui Horia Creangă în actualitate prin reluarea şi completarea catalogului critic din 1992.
Cartea poate fi comandată aici.
Din partea editorilor
Ștefan Ghenciulescu, Diana Mihnea
Amândoi ne-am întâlnit cu catalogul Horia Creangă în studenţie (în epoci diferite, ce-i drept). L-am citit atunci cu o plăcere imensă. După mulţi ani, l-am răsfoit din nou şi am rămas surprinşi de cât de proaspete erau textele, de valabilitatea privirii critice, a ideilor şi vocabularului, de echilibrul fin între admiraţie şi rigoare. Actualitatea demersului era invers proporţională cu calitatea tiparului şi a reproducerilor.
Cartea pe care v-o propunem acum are, desigur, ca scop readucerea unui material important şi o prezentare care să îl onoreze cu adevărat. Oferă, aşa cum o spun şi autorii, prilejul de a aduce la zi o cercetare şi de a recontextualiza opera arhitectului. Se vorbeşte mai mult în această carte despre modernismul interbelic din România, despre contextul cultural, politic şi social.
Apar lucrări mai puţin sau deloc cunoscute în 1992 (unele descoperite chiar în timpul finalizării cercetării), dar şi imagini şi planuri ale celor clasice. Cartarea diferitelor etape ale unor opere (de exemplu, imobilele ARO) ne permite să aruncăm o privire în atelierul lui Creangă, înţelegerea colaborărilor, a evoluţiei lente, a compromisurilor şi a izbânzilor ce au dus la rezultatele canonice.
Trebuie să spunem câteva cuvinte şi despre imagini. În 1992, pe lângă cele de arhivă (majoritare) apăreau şi fotografii noi. La unele nici nu îţi dai seama cât de noi sunt, dacă nu te uiţi la maşini, la casele din jur sau, în unele cazuri, la micile degradări şi la nuanţa mai închisă a tencuielii. Ei bine, astăzi, şi aceste imagini de acum 27 de ani au ajuns documente istorice. Starea actuală a majorităţii clădirilor lui Creangă (şi, în general, ale modernismului ante, dar şi postbelic din România) este înspăimântătoare. E vorba despre accentuarea degradării şi despre lipsa de întreţinere, dar şi despre reparaţii, extinderi, înlocuiri – un întreg ansamblu de intervenţii sălbatice.
Din aceste motiv, am ţinut să avem şi o secţiune de imagini complet noi, arătând starea actuală a clădirilor. Având în vedere transformările despre care vorbeam, dar şi riscul seismic enorm al acestui patrimoniu, nu ni s a părut responsabil să ne uităm doar în urmă şi să ne limităm la imaginile frumoase de odinioară.
Situaţia e gravă, intervenţiile sunt urgente; în acelaşi timp, vedem în jurul nostru cum urgenţa duce la (şi, de obicei, justifică în discurs) intervenţiile distructive din punct de vedere cultural. Scopul acestei cărţi este şi tragerea unui semnal de alarmă şi trezirea aprecierii proprietarilor, administraţiei şi societăţii, în general, pentru opera ilustrului reprezentant al arhitecturii moderne din România.
Situaţia rămâne gravă în ceea ce priveşte arhitectura modernistă ante şi postblică, în general, iar operaţiile competente sunt urgente!
Vedem în jurul nostru cum neînţelegerea valorii acestor clădiri duce la intervenţii (de obicei justificate prin discursuri contestabile) care, deşi rezolvă necesităţi de moment, distrug un patrimoniu cultural definitoriu şi, în felul lui, rar întâlnit în centrele oraşelor europene.
Pe de altă parte, încercând să documentăm starea catastrofală a construcţiilor lui Creangă, am ajuns să descoperim şi ce s a păstrat – interioare şi detalii minunate care numai color se pot aprecia aşa cum trebuie.
Pe lângă fotografii noi, am recurs şi la redesenarea unor planuri. Cele vechi au un farmec aparte: desenul, scrisul şi chiar ştampilele şi comentariile administraţiei vorbesc despre epocă şi despre un mod de a face arhitectură. Însă, pe lângă faptul că, în ciuda tuturor eforturilor noastre, la o parte dintre clădirile (esenţiale), aceste planuri nu se puteau reproduce, credem că există şi o valoare a redesenării vectoriale: îl scoatem astăzi puţin pe Creangă din epoca lui şi ne putem concentra asupra unor calităţi intrinseci ale proiectelor, ale unor valori ce depăşesc un context istoric şi local. Sunt planuri bune şi foarte actuale: Creangă nu e doar un personaj mitic, ci şi un model perfect valabil şi astăzi; e lângă noi, lângă studenţi şi arhitecţii tineri (de altfel, aceste planuri au fost redesenate de oameni foarte tineri). E pur şi simplu un coleg excepţional de la care ai ce învăţa.
O mare parte dintre imaginile noi nu a putut să intre în carte. Însă ele vor fi prezentate online (împreună cu texte selectate, planurile noi în format vectorial, arhive de imagini şi planuri vechi), într-o platformă ce va documenta şi va face accesibilă opera lui Creangă unui public cât mai larg. E un proiect pe termen lung, început prin volumul de faţă și care presupune și varianta în engleză a cărţii.
INFO
Date despre carte
Dimensiuni: 185 x 270 mm
Număr de pagini: 280
Număr de exemplare: 800
Publicaţie editată în parteneriat de către Zeppelin, Editura Universitară „Ion Mincu” şi SG Studio.
Autori: Nicolae Lascu , Ana Maria Zahariade, Anca Iliescu , Florinel Radu
Editori: Ştefan Ghenciulescu, Diana Mihnea
Actualizarea cercetărilor de arhivă: Nicolae Lascu, Diana Mihnea
Redesenare planuri: Daniela Puia – prelucrarea unor planşe din pro¬iectul „CineBucureşti. 100 de ani de moderni¬tate – Sala de cinema”, autori: Mihaela Pelteacu, Laurenţiu Damian), Lucia Abdulea, Nela Andrieş, Monica Iliescu, Georgiana Elena Ivan, Ana Muşetescu
Fotografii noi: Andreea Cel Mare, Ștefan Tuchilă, Sabin Prodan
Bogdan Rădulescu, Ştefania Simu
Design: Radu Manelici – Faber Studio
DTP: Aurelian Ardeleanu
Corectură: Duşa Udrea Boborel, Lorena Brează
Parteneri: AGC Flat Glass Romania, Hunter Douglas, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti
Mulţumiri: Alexandru Beldiman, Alexandra Chiliman, Anca Filip, Octavian Carabela, Valeriu Drăgan, Rudolf Gräf, Ionuţ Macri, Anca Oroveanu, Irina Patrulius, Ilinca Smighelschi, Iulius Rădulescu, Radu Tîrcă, Mihai Trif
Proiect editorial cofinanţat de către Administraţia Fondului Cultural Naţional.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administraţiei Fondului Cultural Naţional. AFCN nu este responsabilă de conţinutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabili¬tatea beneficiarului finanţării.
Lansare:
Miercuri, 22 ianuarie 2019, ora 18.30, la Mezanin/Palatul Universul, Corp B, str. Ion Brezoianu, 23-25, etaj 1
Parteneri lansare: AGC, Mezanin, Vinarte
*Fb event
Detalii despre monografie, aici:
Monografia Horia Creangă. O carte dedicată celui mai important arhitect al secolului XX din România
Comandă online, aici
