Este clar ca tehnologia progreseaza cu o viteza mult mai mare decat capacitatea noastra de a ne adapta si de a folosi noile materiale sau sisteme la potentialul lor complet. Dincolo de coliziunile inevitabile, asistam în timp real la reconfigurarea interactiunilor sociale într-un spatiu mediat prin digitizare, care duce la o schimbare accelerata de paradigma culturala. La prima vedere, transformarile în mediul fizic par usor de acceptat sau chiar insesizabile. În orasele noastre din ce în ce mai inteligente, senzori invizibili strang non-stop o cantitate uriasa de informatii (asa-numitele big urban data), mai multe într-o zi decat în ultima suta de ani.
Sunt arhivate fluxuri de trafic, timpi de miscare si de pauza, analize în compozitia aerului, parcursuri de markeri pe diverse lucruri, tweet-uri, like-uri si vizite. Înca nu se stie precis la ce vor fi folosite, dar este sigur ca vor fi folosite în viitor, iar succesul va fi de partea celui care va sti sa le utilizeze. De la scenariile pesimiste (Paul Virilio de exemplu), care întrevad sentimente de anxietate, pierderea reperelor, tehnocratie, cresterea discrepantelor sociale etc., pana la cele optimiste (fizica viitorului în viziunea lui Michio Kaku), care pariaza pe o viata mai sigura, mai sanatoasa si mai confortabila, totul pare posibil. Dar probabil ca oamenii vor pastra întotdeauna masura corecta. Desi cu oamenii nu stii niciodata.
Frumusetea apare atunci cand aceste date sunt facute vizibile, oamenii înteleg ce vad si aceasta traducere înseamna trecerea de la informatie la cunoastere. La un capat, decizii importante de planificare urbana sunt luate pe baza unor asemenea diagrame statistice; la celalalt capat, locuitorii orasului pot avea un impuls în ceea ce priveste administrarea urbana, pot intensifica dialogul sau pot forma, în timp, noi comunitati.
Arhitectura media este considerata cel mai nou mestesug de modelare a spatiului în era digitala. Acest nou domeniu ar putea aduce împreuna posibilitati multiple de mediere cu probleme si cereri dintre cele mai diverse, de la arta la politica la divertisment la ecologie: „Din punctul meu de vedere, nu este vorba despre tehnologie. Este vorba despre materiale concepute pentru a media interactiuni, si care implica proiectarea unor spatii care sa exprime, prin modalitati specifice, un anumit set de valori”. [“To me, it is not about technology. It is about materials that are provisioned to mediate interactions by designing spaces that use specific modalities in order to manifest a certain set of values”]. Asa a fost explicat domeniul de catre Martin Brynskov, directorul celei de-a doua editii aBienalei de Arhitectura Media desfasurata în luna noiembrie la Aarhus, Danemarca. Aceasta definitie prelungeste notiunea de media catre extrema sa cea mai fizica, ducand dimpotriva notiunea de arhitectura catre întelesul sau cel mai nonfizic. Proiecte prezentate la bienala vor aparea în numerele viitoare ale revistei Zeppelin, stay tuned!
Pana atunci, doar un exemplu de aplicatie care pregateste orasul Aarhus (recent desemnat capitala culturala europeana pentru 2017), pentru procesul de tranzitie culturala catre statutul de smart city:
City Bug Report este o instalatie amplasata pe turnul primariei cu ocazia bienalei si care va functiona pana în luna decembrie. Cladirea a fost desenata de marele arhitect danez Arne Jacobsen si este clasata ca monument din 1997, deci, orice interventie trebuie sa fie complet reversibila. (Ca o coincidenta, în 1937, cand a început proiectul si i s-a cerut sa faca o cladire monumentala, Arne Jacobsen a pledat pentru o arhitectura mai curand democratica, acceptand în cele din urma constructia turnului, dar pe care l-a facut înconjurat de o structura de schele, pentru a parea în santier pentru totdeauna!). Pe o structura foarte usoara, clipsata de structura turnului, au fost amplasate 4 benzi formate din 5.500 de leduri (Pixel) pe 4 niveluri succesive, fiecare banda gestionata de catre un controller. Continutul afisat pe aceste benzi face parte din sistemul „City Bug Report”, prin care cetatenii din Aarhus pot reclama digital problemele aparute în orasul lor (prin internet ori prin smartphone). O serie de buline colorate diferit (rosu, albastru) se plimba pe aceste benzi, fiecare bulina reprezentand o situatie critica (bug) într-un anumit stadiu, în functie de timp si de gradul de rezolvare. În decursul unei zile, aceste mici animatii arata ciclul de viata al diverselor bug-uri aparute pe parcursul întregului an si actualizate în permanenta. În final, cand problema este rezolvata de catre municipalitate, bulina devine alba si apoi dispare.
Proiectul este realizat în cooperare de catre Media Architecture Institute si Aarhus University / PIT / CAVI cu sprijinul AHL Mediafacades care a asigurat partea de hardware. Dar provocarea cea mai mare a fost evident pentru municipalitate, care a acceptat un lucru greu, si anume sa introduca o informatie administrativa într-un sistem open-data (informatie accesibila oricui si care este la randul ei creata prin contributiile publicului). Turnul primariei din Aarhus este acum cea mai vizibila reprezentare a acestei viziuni, un veritabil instrument democratic de tip smart city.
Foto: Media Architecture Biennale / Rasmus Steengaard
