Revista zeppelin | număr #145

 

Zeppelin #145

014 Edito: Anno 1947
Text: Ştefan Ghenciulescu / Foto: Dan Purice

016 DOSAR: Pe piaţă. Inclusiv cu clădiri vechi

  • 018 Intro
    Text: Ștefan Ghenciulescu / Foto: Andrei Mărgulescu
  • 020 Palatul Universul începe o viaţă nouă
    Reabilitarea unei tipografii ca hub pentru industrii creative.

Un formidabil proces de creare a unui pol cultural în centrul capitalei. Dorothee Hasnas a vorbit cu şeful proiectului de arhitectură, dar şi cu reprezentanta proprietarilor şi cu cei care folosesc spaţiile. Vedem împreună cum merită să investeşti în cultură şi în regenerare în loc de înlocuire.

  • 042 Scara mare a lucrurilor
    Interviu cu Gabriel Balaban, Head of Building Consultancy, CBRE
  • 048 O sumedenie de situaţii arhitecturale
    Refuncţionalizare şi amenajare interioară pentru o clădire de birouri, Iaşi
    Proiect: Colectivul de Arhitectură / Text: Roxana Roşca / Foto: Liviu Voicu, ProImage

colectivul-de-arhitectura-unicredit-iasi

Clădirea iniţială a fost un cinematograf şi avea doar două nivele. Şi mai avea şi un plan tip amoebă, spectaculos pentru forma finală, dar greu de abordat pentru programul de birouri. De aici nevoia unei intervenţii majore, care a profitat de deschiderile şi de înălţimile mari de nivel existente.

  • 056 OMA/Veneţia/comerţ/spaţiu public
    Despre noul „Fondaco dei Tedeschi” ca restaurare şi proiect urban
    Proiect: OMA / Text: Corina Laza / Foto: Delfino Sisto Legnani &  Marco Cappelletti, © OMA

oma_fondaco-dei-tedeschi

Am vizitat clădirea în toamnă, însă am scris acest reportaj în perioada de isterie marcată de Black Friday şi Crăciun: un context bun pentru un articol despre noul centru comercial de lux, instalat savant de OMA în clădirea monument istoric ce marchează discret, de aproape 800 de ani, fundalul podului Rialto.

  • 076 Suntem foarte vulnerabili ca profesie
    De vorbă despre spre piaţă, profesie şi proiecte mari cu Şerban Ţigănaş
  • 084 Nod makerspace
    În continuare

axo buca copy01

Încet încet, fosta fabrică de bumbac devine un centru emergent al industriilor creative. Printr un efort comun al unui grup de tineri antreprenori, ne am propus ca, în 2020, ansamblul să devină un lider al conversiilor sustenabile, un hub al creativităţii şi al antreprenoriatului. Cu paşi mici, dar siguri clădirile Industriei Bumbacului sunt ocupate de mici afaceri ale creativilor, într un proiect coerent şi flexibil.

  • 090 Arhitectura bună vinde, dar arhitecţii nu ştiu să se vândă bine
    Interviu cu Georgian Marcu, director al firmei imobiliare Green Angels.

L-am cunoscut pe Georgian prin colegii noştri de la ADN BA, pentru că el s-a ocupat de majoritatea clădirilor de apartamente pe care aceştia le-au proiectat. Am aflat apoi că firma lui se mândreşte cu poziţia de nişă, concentrată pe arhitectură bună, în cadrul unei pieţe care geme de orori şi dezvoltări abuzive. Cum de funcţionează? Şi de ce nu e mai prezentă această alternativă? Georgian a avut multe de spus despre valoarea adăugată prin arhitectură demnă de acest nume, despre viziunea pe termen lung dar şi despre naivităţi şi orgolii sau despre cum, contrar clişeului, un sistem urbanistic stabil e de fapt mai bun şi pentru afacerile serioase cu imobiliare.

  • 094 Oraşul de la sat
    Operaţiunea Kanaal, Wijnegem, Belgia

kanaal-1jan-liegeoisUn investitor mai puţin obişnuit – colecţionarul Axel Vervoordt. Artă şi dezvoltare imobiliară. Un fost sit industrial aflat la periferie. Recuperare, densificare şi urbanizare ca antidot la demolare şi lăbărţare suburbană. Amestec de funcţiuni şi tipologii. Viziune, masterplam, trei birouri de arhitectură şi unul de peisagism. A, şi o operă a unui mare artist ca semn şi primă acţiune a proiectului.

116 ZOOM

  • 118 Un capitol nou într o istorie complicată
    Restaurarea Bisericii Reformate din strada Kogălniceanu, Cluj
    Proiect: KonZOL studio / Text: Maksay Katalin, Lázár Zoltán István / Foto: KonZOL studio

Ev Mediu şi Renaştere întârziate, baroc, reinventarea istoricistă, intervenţiile pline de personalitate ale unui mare arhitect – Kós Károly, intervenţii dure sau inteligente, reevaluări şi multe altele şi aşa mai departe. O poveste din care aflăm, de pildă, că faţada iconică din piatră aparentă e, de fapt, rezultatul unei decizii de restaurare din anii ’50. Şi aflăm, aşa, în general, că istoria bisericii este mult mai complexă şi mai plină de contradicţii decât pare la prima vedere.
Descrierea intervenţiei actuale continuă firesc povestea veche. De fapt, restaurarea este o etapă nouă ce urmează cu discreţie celor dinaintea ei, care îşi asumă istoria locului şi în cadrul căreia eliminarea unor adăugiri agresive, instalarea unor elemente noi minimale şi potrivirea cu dibăcie a instalaţiilor devin acte esenţiale de arhitectură

  • 132 Extinderea care devine centru
    Colegiul Ioan Mesota, Braşov
    Proiect: DSBA / Text, foto: Andrei Mărgulescu

extindere-colegiu-national-ioan-mesota-dsbaCâţi arhitecţi au şansa de a interveni asupra liceului la care au studiat? Revenit la Braşov, Dorin Ştefan se joacă cu referinţele moderniste care au determinat arhitectura clădirii vechi, lasă şcoala să se întindă către oraş şi aduce spaţiul public în şcoală. Proiectul de extindere al Colegiului Naţional Doctor Ioan Mesota devine pentru DSBA oportunitatea interpretării tipologiei şcolilor liniare şi repetitive.

 

144 DOSAR: Chile – Talca – Absolvenţi

  • 146 Intro: Starea lucrurilor
    Text: José Luis Uribe Ortiz

chile-talca
Momentul actual al arhitecturii din Chile, care, după o constantă existenţă marginalizată, izbucneşte cu cea mai interesantă şi originală arhitectură a întregului continent american, ne permite să începem trecerea în revistă a practicii micilor birouri care s au născut în urma înfiinţării Şcolii de Arhitectură de la Universitatea din Talca.

  • 148 Casa de pe culme
    Curanipe este un mic oraş de coastă din mijlocul Chile; un teritoriu al agriculturii de subzistenţă, al pescuitului artizanal şi al turismului estival. În acest loc, două cupluri deţineau un teren departe de mare, dar binecuvântat, în schimb, cu privelişti pano¬ramice asupra defileului râului Chovellén. Acest teren se situează la cel mai înalt punct al defileului, de unde panta coboară lin către mare şi abrupt către râu.  Din cauza situării sale geografice, casa nu beneficiază de un teren orizontal. Proiectul încearcă să compenseze acest neajuns prin construirea unui podium orientat către defileu.
  • 154 Un acoperiş deasupra capului
    Construirea în sudul Chile ului implică proiectarea de sus în jos (aşa cum inginerii îşi calculează structurile). Prin urmare, întreaga ambiţie şi toate eforturile pentru această casă au mers către construcţia unui acoperiş cât mai întins posibil.
  • 160 O glugă pentru grătar

chile-grupo-talca-o-gluga-pentru-gratar

Teritoriul oraşului Pinohuacho a fost devastat de defrişarea pădurilor native şi de recentele erupţii ale vulcanului Villarrica. Terenul arabil este erodat de acizii din sol şi nu mai poate susţine viaţa într un mod durabil. Culturile au trebuit relocate pe terenurile mai înalte ale satului, iar zonele defrişate au fost repopulate cu arbori nativi, plantaţi chiar de către săteni. Locuitorii nu mai taie păduri, organizând în schimb activităţi turistice – ei creează circuite de trekking, umbrare şi foişoare, facilităţi de alimentaţie şi cazare. Comunitatea trece printr o tranziţie de la traiul de subzistenţă la cel sustenabil, în acelaşi teritoriu. În luna aprilie 2008, Pedro Vázquez le a solicitat celor de la Grupo Talca să proiecteze o construcţie minimală, „glugă pentru grătar”, care să ofere adăpost turiştilor ce vin să se delecteze cu gastronomia din Pinohuacho

  • 164 Capela Nuestra Señora del Achibueno
    Un ansamblu turistic situat într un canion de râu din Muntele Maule trebuia extins cu o sală mare de şedinţe, care urma să funcţioneze şi ca o capelă.
  • 170 Clădire pentru ştiinţe şi tehnologie

colegio-instituto-linares
Extinderea cu numai patru încăperi a unei clădiri publice poate fi azi considerată nu drept o ciudăţenie, ci drept un eveniment natural în oraşele noastre. Şi aceasta deoarece, în acest context al crizei şi al lipsei de resurse, devine oportun să faci multe din foarte puţine. De fapt, înainte de orice consideraţii legate de un proiect, primul efort al unui arhitect ar trebui să fie limitarea conţinutului comenzii (împreună cu clientul), precum şi acceptarea şi chiar au¬toimpunerea unei serii de condiţii

176 DESIGN & SOCIETATE

  • 178 Poveşti din Bucureşti Sud: #2 Vitan
    Text: Mihai Duţescu / Foto: Andrei Mărgulescu

vitan-asmita-vacaresti
Spre deosebire de Rahova sau Berceni, sau de alte cartiere cu limite clar definite, Vitan – cel puţin după cum îl văd eu – e o mare nebuloasă. Mai degrabă decât un teritoriu delimitat, e un cartier în care mitologia bate de departe materialitatea, în care abstracţiunile sunt mai consistente decât caracteristicile fizice concrete ale locului. Poate fiindcă în urma tăvălugului demolărilor ceauşiste din vechiul ţesut istoric dezvoltat în lungul drumurilor comerciale Vitan/Dudeşti n a mai rămas aproape nimic, noua bucată de oraş care a fost pusă în loc nu are nimic special.

  • 188 BETA în Europa şi în oraş
    O discuţie şi două poveşti la Bienala Timişoreană de Arhitectură

    Timişoara mişcă lucrurile în regiune, dar şi în modul de a dezbate şi scoate în lume arhitectura. Arhitectură, teorie şi peda¬gogie din trei ţări, evenimente la care participarea publicului din afara profesiei a depăşit uneori 80%. Am luat un interviu coordo-natoarelor ediţiei şi îl însoţim de două texte ale unor invitaţi speciali: Levente Szabó (Universitatea Tehnică din Budapesta) a scris despre concursul internaţional de proiecte şi conferinţele juriului, iar Daniel Tudor Munteanu (OfHouses) povesteşte despre educaţie şi practică, dar mai ales despre oamenii Bienalei.

  • 206 Şcoala de Oraş
    Biblioteca din Militari

scoala-de-osar-militari-studio-masar
„— Unde vă mai întâlniţi cu cunoscuţii?”
— La Cora la supermarket, în hol.”
Rostit la mai bine de 25 de ani de la căderea comunismului, răspunsul de mai sus ilustrează starea de dezagregare în care au ajuns comunităţile din marile cartiere de blocuri, unde atât infrastructura instituţională publică, cât şi spaţiile fizice de coagulare a comunităţii s au diminuat până în pragul extincţiei. Prin resursele sale spaţiale, de producţie şi de distibuţie culturală, biblioteca de cartier constituie unul dintre puţinele puncte existente de plecare în procesul de reactivare a habitatului comunitar. Proiectele studioBASAR de cercetare prin acţiune din ultimii ani s au concentrat pe susţinerea şi amplificarea deschiderii către comunitate a reţelei de biblioteci publice.

  • 210 GB_SIS
    Cum expui într-un container intangibil? Nu ai voie să te atingi de pereţi, de bolţi sau să te ancorezi de pardoseală. Expoziţii de artă video, artă multimedia. Ecrane care stau în mijlocul spaţiului pentru că expui într o clădire monument. Proiectorul, ecranul, textul curatorial devin subiect de proiectare. Construcţii autonome care lucrează împreună.
  • 214 Coliziune de timpuri
    Instalația anonimă de la Podul Izvor din București e un exercițiu de memorie, într-un loc și un oraș care preferă să își bage memoria sub preș.

 

Zeppelin 145 (martie – mai 2017) este disponibil în librăriile Cărturești, librăriile Humanitas, Inmedio și Relay sau poate fi comandat online chiar aici, la prețul de 28 de lei, la care se adaugă transportul prin curier în valoare de 12 lei.
Sau puteți opta pentru un abonament extrem de avantajos, aici.

Fii la curent cu Zeppelin

Inregistreaza-te la newsletter