Articol revista # 57

 

VBM Architects: De la manastire la un rectorat multi-functional

Post de: VBM Architects
 

MULTIPLE POSIBILITATI 

Desi cladirea parea gata de a fi data in folosinta, la a doua privire, programul a indicat un mare numar de cerinte contradictorii. Cladirea existenta era un spatiu introvertit, pentru meditatie si servicii sociale, gazduit de o arhitectura pur neogotica, cu un caracter religios marcant. 

Cum sa transformi o asemenea cladire intr-o cladire moderna de birouri pentru Universitatea din Anvers, un spatiu ce trebuia sa fie vizibil, deschis si activ la nivelul orasului? Cum sa schimbi o functie specifica intr-una flexibila? 

Era nevoie de o multime de functiuni noi: birouri polivalente, spatii de receptie, pentru concerte, pentru cursuri, ceremonii, etc. C era mai important? Sa creezi un atrium spectaculos? Sa o transformi intr-un reper stradal? Sa aduci schimbari capelei pentru a o imbunatati? Sa extinzi constructia? Care era cea mai buna alegere? Am hotarat sa nu ne oprim la o singura si puternica optiune, ci sa maximizam potentialul cladirii existente printr-o suma de interventii discrete si atent executate: MULTIPLE POSIBILITATI. Aceasta implica de fapt un raspuns afirmativ la toate alternativele. Astfel, capela este mai bine integrata si capabila sa functioneze separat. Capela este spatiul de ceremonii ideal; atrium-ul este perfect pentru evenimente de mai mare amploare si pranzuri cu auto-servire. Nici unul dintre aceste spatii nu ofereau o alegere ideala pentru cursuri asa ca am amenajat in subsol, sub atrium, un amfiteatru nou cu foyer. In plus, cladirea este transformata astfel incat toate aceste spatii sa poata functiona simultan.

ATRIUL
Gradinii existente ii lipsea putin caldura. O copertina de sticla nu era suficienta pentru a transforma acest spatiu in inima cladirii, iar aceasta nu s-ar fi rezolvat prin acrobatii structurale ale acoperisului vitrat. Asa ca am mutat accentul spre relatia dintre atriu si spatiile adiacente. Circulatia de la primul etaj a fost deplasata spre acesta; toate ferestrele dintre cladire si atriu au fost indepartate iar axul intrarii a fost prelungit prin el spre a doua gradina. 

FATADA
Fatada existenta nu exprima nici o ambiguitate: gratii din fier, o poarta masiva din lemn, si o arhitectura mohorata, neogotica. Problema nu era fatada ca atare, ci modul ei de relationare cu spatiul public. Toata sticla din vitralii a fost inlocuita cu geamuri duble transparente in ramele existente. Poarta masica a fost dublata cu o cutie din sticla pentru a putea fi deschisa in timpul zilei. Intre capela si strada a fost inserat un foaier , iar ferestrele au fost prelungite, devenind astfel usi catre strada. Porozitatea cladirii a fost astfel marita. 

SUBSOLUL
Spatiile boltite ale subsolului exprimau o vigoare si o prospetime, inexistente in restul cladirii. Le-am perceput drept o sursa pentru un ansamblu foarte caracteristic de spatii multifunctionale care sa ofere un fundal sobru diverselor activitati (expozitii, evenimente, intalniri, etc). Coridoarele subsolului sunt folosite ca spatii de circulatie interesante, care leaga aceasta lume a boltilor de atriul de deasupra. 

AMFITEATRUL 
Adaugarea unui amfiteatru la subsol a fost unul din elementele cheie al proiectului. Orice ai face cu spatiile existente, nici unul nu poate deveni un amfiteatru bun. Cum reciclam subsolurile, alegerea de a crea un amfiteatru sub fosta gradina interioara si de a-l lega de subsolul boltit a devenit evidenta. 

CAPELA
Aceasta era centrul spiritual al fostei cladiri religioase. Este spatiul cu o mare densitate simbolica si cu un stil autentic neo-gotic. Totusi, din punct de vedere functional, nu detine un loc central, fiind situata la marginea complexului. Transformarea incearca sa rezolve acest paradox. Ca forma spatiala a ramas intacta, dar relatia functionala cu cladirea se combina cu o relatie suplimentara cu orasul. Foaierul leaga cladirea cu strada si o scoate din pozitia sa de izolare. In acelasi timp, eexpresia sa putermnic religioasa este adusa la o dimensiune mai generala – un loc de adunare pentru universitate si oras. 

BIROURILE
Intr-o interpretare ingusta, tema cerea doar transformarea manastirii intr-o cladire functionala de birouri. Acestea sunt plasate la diverse niveluri. Spatiul de receptie, secretariatele, salile de intalnire, etc se gasesc mai ales la parter. Fostele chilii de la primul etaj au creat ritmul si marimea potrivita pentru birourile individuale. In coridoarele de la primul etaj au fost adaugate „cutii functionale”. Acestea sunt tapetate cu catifea rosie fono-absorbanta, nu doar pentur a reduce ecoul, ci si pentru a adauga o nota de decadenta teatrala atmosferei severe a manastirii. Ele sunt intrebuintate ca mici colturi pentru intalnire, printare, sedere, etc. In podurile celui de-al doilea etaj, am gasit locul ideal pentru un birou de tip open space. Structura din lemn a sarpantei a fost pastrata in toata splendoarea sa initiala. 

MATERIALELE 
Toate materialele sunt alese cu grija pentru a sprijini conceptul arhitectural. Toate noile insertii au o tenta de textile de culoare rosie (cutiile de la etajul 1, draperiile, scaunele din amfiteatru etc). Coridoarele sunt pavate cu gresie gri inchis. Noile pardoseli si scari sunt placate cu dale din beton. Toate ferestrele noi au rame metalice gri inchis. In locurile in care zidurile istorice au fost decupate sau perforate, sectiunea in plan este finisata cu panouri din otel gri inchis. 

ARTA
Interventia artistului Guy Van Bossche se compune din doua actiuni principale. In primul rand, intre capela si foaierul de intrare a fost plasata o pictura pe peretele vitrat: reprezinta o silueta intinsa (ce doarme? e moarta?). Dintr-un anumit punct de vedere din cadrul intrarii, silueta se suprapune fostului altar al capelei. Al doilea aspect al interventiei lui este de cu totul alta natura. In sala festiva a manastirii am gasit diverse picturi istorice, interesante, dar nu de o calitate exceptionala. Guy Van Bossche a recuperat spatele acestor picturi pe care le-a transformat in fotografii luminate din spate, inserate la fata peretilor si dispuse la intersectiiole de coridoare. Ambele interventii se relationeaza semnificativ cu conceptul arhitectural si folosesc in mod inteligent interactiunea si discontinuitatea spatiala. 

GRADINA
Gradina din spate se afla intr-o relatie imprevizibila cu imprejurimile urbane sau este supusa unor conditii care nu pot fi controlate de utilizatorul cladirii (vecinii din spate, intrarile de serviciu, functiile adiacente, un turn de birouri, etc). Pentru a limita impactul acestor schimbari viitoare, s-a inserat un spatiu tampon intre gradina si imprejurimi. Un panou de protectie inalt, din plasa metalica semi-trasnparenta imprejmuieste gradina si marcheaza spatiul pentru parcarea masinilor si bicicletelor. 
Design-ul gradinii este un palimsest, o suprapunere de diverse straturi, motive, sensuri si functii. Stratul de la baza este un pattern organic cu linii si culori ondulate. Deasupra lui se afla o retea de circulatii generata de conectarea tututor directiilor firesti de parcurhere a curtii. In acest mod, spontaneitatea utilizarii si conceptul gradinii coincid. Deasupra se afla o retea de copaci de inaltime medie care fac aluzie la arhetipul livezii de manastire. Astfel, manastirii i se restituie gradina care i-a fost furata prin crearea atriului. 

Foto: Toon Grobet
Traducere: Magda Teodorescu

Sari la conținut