Cutia cu articole

The Urban River Corridors of Bucharest – workshop internațional de proiectare urbană

the-urban-river-corridor-of-bucharest

5-10 martie 2017, București / ddl. aplicații – 15 ianuarie 2017

Atât râul Dâmbovița cât și râul Colentina au trecut prin schimbări radicale de-a lungul istoriei orașului București. Dâmbovița a fost transformată dintr-un râu meandrat cu o vale naturală într-un canal și o vale fantomă (vezi ilustratia de ai jos), absentă astăzi în harta mentală a locuitorilor orașului. Râul Colentina a fost transformat începând cu anii ’30 printr-un proiect urban complex într-o salbă de lacuri antropice și un coridor verde care oferea spații de recreere, sport și servicii tuturor locuitorilor orașului, însă după ’89 a fost treptat deconectat de oraș printr-un proces necontrolat de privatizare a malurilor.

Astăzi, în afară de funcțiile evidente de scurgere a apei, de protecție împotriva inundațiilor și de alimentare cu apă, cele două râuri nu par să aibă o coerență de ansamblu și o legătură calitativă cu orașul.

figura1* Topografia zonei centrale și transformarea traiectoriei râului Dâmbovița (Sursa: Forgaci, 2013, retrasare după Harhoiu, 1997)

Care a fost motivul alienării orașului în zona râurilor sale? Oare preocuparea pentru creștere urbană, construire și progres tehnologic, caracteristice secolului XX, au cauzat această indiferență? Sau poate felul în care râurile au fost concepute și construite—ca infrastructuri pur funcționale din punct de vedere tehnic—a condus la dispariția lor din mentalul colectiv? Acestea sunt întrebări dificile, având în vedere multiplele fațete instituționale, juridice, spațial-morfologice, social-economice, tehnice, de mediu și ecologice ale problemei. De asemenea, ținând cont de diferențele dintre cele două râuri, orice încercare de răspuns trebuie contextualizată pentru fiecare râu în parte. În orice caz, relația disfuncțională cu orașul și locuitorii lui caracterizează ambele râuri și necesită atenție.

Bucureștiul nu este unic în acest sens. Un număr din ce în ce mai mare de orașe din lume se confruntă cu această problemă și realizează beneficiile întăririi relației cu suprafețele de apă care le străbat sau le mărginesc. Dezvoltări pe malul apei (“waterfront developments”), proiecte de renaturalizare, promenade și spații publice pe malul apelor, și, într-un sens mai larg, proiecte de infrastructură verde-albastră au ajuns prioritare în programe de planificare urbană durabilă. Ce au în comun aceste abordări e că nu urmăresc doar “întoarcerea la natură”, ci și activarea social-economică, îmbunătățirea calității mediului și o reziliență urbană sporită.

Se observă și în București o tendință similară în ultima perioadă. Proiecte precum Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru Zona Centrală (PIDU) sau Dâmbovița Smart River și evenimente ca Forumul Internațional de Peisaj Le:Notre 2015, care a avut ca arie de studiu salba de lacuri a râului Colentina, anunță o preocupare din ce în ce mai mare pentru dezvoltarea strategică a orașului în raport cu cele două râuri.

Workshop-ul internațional de proiectare urbană “The Urban River Corridors of Bucharest” va avea loc între 5-10 martie 2017 și are ca obiectiv explorarea soluțiilor de integrare spațială, socială și ecologică a țesutului urban al Bucureștiului de-a lungul culoarelor hidrografice ale râurilor Dâmbovița și Colentina. Evenimentul este parte dintr-un program de cercetare doctorală în cadrul Universității Tehnice din Delft cu suportul Climate KIC și este organizat de Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), în parteneriat cu Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” (UAUIM), European post-master in Urbanism (EMU), La Firul Ierbii, și cu sprijinul media al revistei Zeppelin.

Workshop-ul se va desfășura la centrul pentru întâlniri, dezbateri publice și inițiative civice pentru probleme ale orașului ”La Firul Ierbii” și oferă un program care combină sesiuni de analiză și proiectare cu seminarii, în care invitați de la TU Delft, UAUIM și experți locali vor introduce temele workshop-ului: morfologie spațială (ziua 2); orașul și apa (ziua 3); orașul ca sistem social-ecologic (ziua 4); scările orașului (ziua 5). Participanții vor testa a serie de instrumente și metode de proiectare propuse în workshop și vor dezvolta propuneri pe situri cheie de-a lungul celor două coridoare. În completarea workshop-ului, evenimentul oferă a serie de prelegeri susținute de reprezentanți ai TU Delft și UAUIM.

Apelul la înscriere în workshop se adresează tinerilor profesioniști, studenților masteranzi și doctoranzilor din domeniul urbanismului, arhitecturii și peisagisticii, cunoscători ai contextului Bucureștean. De asemenea, având în vedere caracterul multidisciplinar al subiectului, sunt încurajate și aplicații din alte domenii, precum geografie, hidrologie, sociologie, antropologie sau științele mediului.

Aplicațiile sunt deschise până pe 15 ianuarie 2017. Pentru mai multe detalii, accesați pagina evenimentului: urcb.weblog.tudelft.nl

Fb event

urcb_poster_web