Stiri

Reabilitarea Palatului Cultural din Blaj – arhitect Vlad Sebastian Rusu – European Union Prize for Cultural Heritage / Europa Nostra Awards 2017

palatul-cultural-din-blaj

Comisia Europeană și Europa Nostra au anunțat pe 6 aprilie câștigătorii Premiului Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural 2017 / Premiile Europa Nostra, cea mai înaltă distincție din Europa în domeniul patrimoniului. Cei 29 de laureați din 18 țări sunt recunoscuți pentru realizările lor notabile în conservare, cercetare, servicii dedicate și educație, formare și sensibilizare.

Printre câştigătorii anulului acesta se află două realizări remarcabile din România: la categoria conservare, arhitect Vlad Sebastian Rusu, Palatul Cultural din Blaj, şi la categoria dedicată serviciului, Domnul Zoltán Kallós, Transilvania, fiind propus pentru premiu de către Csaba Sógor, deputat în Parlamentul European. Juriul format din experți independenți a examinat un total de 202 dosare, prezentate de organizații și persoane fizice din 39 de țări din Europa, și a ales câștigătorii.

Cetățenii din întreaga lume pot acum vota online pentru premiul publicului pentru proiectul/proiectele câștigător/câștigătoare din propria lor țară sau din altă țară europeană. Votanții au șansa de a câștiga o excursie pentru două persoane în Finlanda unde vor fi invitați speciali la ceremonia de decernare a premiilor care va avea loc în orașul istoric Turku, în data de 15 mai. În timpul ceremoniei, vor fi anunțați cei șapte câștigători ai marelui premiu, fiecare dintre ei va primi 10.000 €, precum și câștigătorul premiului publicului, ales dintre proiectele câștigătoare din acest an.

Câștigătorii Premiului Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural / Premiile Europa Nostra 2017 vor fi celebrați în timpul unui eveniment de rang înalt găzduit de comisarul european Navracsics și maestrul Plácido Domingo, care începe după-amiaza târziu, în data de 15 mai, la Biserica Sf. Mihail din Turku. Ceremonia de decernare a premiilor pentru patrimoniul cultural european va aduce la un loc aproape 1.200 de oameni, inclusiv profesioniști în patrimoniu, voluntari și susținători din toată Europa, precum și reprezentanți de nivel înalt ai instituțiilor UE, din țara gazdă și din alte state membre.

Câștigătorii își vor prezenta, de asemenea, realizările în domeniul patrimoniului în cadrul Târgului de Excelență din data de 14 mai, din Sala Sigyn a Conservatorului din Turku, și vor participa la diverse evenimente din cadrul Congresului European al Patrimoniului din Turku (11-15 mai). Organizat de Europa Nostra, Congresul va oferi o platformă de inspirație pentru crearea de rețele și dezbateri despre cele mai recente dezvoltări europene legate de patrimoniu, cu un accent deosebit pe Anul european al patrimoniului cultural din 2018.

Propunerile pentru ediţia din 2018 a Premiilor pot fi depuse în perioada 15 mai – 1 octombrie 2017 prin intermediul paginii web dedicate – aici
        
Palatul Cultural din Blaj

06_a_cosmindragomir_vr-blaj_xl_044-1-1024x682

Proiectat în anul 1930 de către arhitectul Victor Smigelshi, pentru a găzdui diverse evenimente culturale, Palatul Cultural din centrul istoric al Blajului a fost singura dotare de acest tip din oraș. Clădirea a suferit diverse modificări interioare începând cu anii ’60, devenind cinematograful orașului, alături de diverse alte funcțiuni precum Muzeul de Istorie și Etnografie al Blajului, biblioteca orașului sau Centrul de Radioficare Blaj. În urma unui incendiu din 1995, Palatul a fost grav afectat, rămânând în ruină până în anul 2012, când administrația orașului Blaj a avut inițiativa reabilitării sale.

Clădirea a suferit daune importante în urma incendiului, rămânând în picioare doar pereții exteriori și compartimentările interioare. Toate elementele structurale, zidării, planșee, scări și acoperiș au fost puternic deteriorate, necesitând însemnate consolidări structurale. Restaurat cu un buget modest, provenit din fonduri publice, Palatul a fost readus la forma sa originală, evocându-se totodată istoria sa recentă. De exemplu, cărămida păstrată aparentă, precum și tavanul retras, amintesc vizitatorului de istoria traumatică a incendiului.

Juriul a recunoscut această calitate a proiectului, declarând: „Administrația Blajului a izbutit cu succes, prin intervenții minime, să evoce arhitectura pierdută a clădirii istorice aflate în ruină. Prin adăugarea doar a unor funcțiuni și elemente structurale esențiale, fără demolări, s-a reușit valorificarea vestigiilor patrimoniului existent”.

Recuperarea ruinei a adus la o îmbunătățire a peisajului urban din vecinătate. Clădirea, folosită de-a lungul timpului pentru evenimente culturale, și-a recâștigat rolul de centru al vieții culturale al orașului Blaj, putând să găzduiască diverse evenimente precum concerte, piese de teatru, proiecții de film sau expoziții. Din acest motiv, este evidentă importanța clădirii în cadrul vieții culturale și sociale a orașului. Juriul a consemnat și a apreciat mult „felul în care clădirea a încurajat o implicare socială vie, precum și impactul social și economic pe care aceasta l-a avut asupra comunității locale. Aceasta constituie un precedent național și reprezintă un excelent exemplu de revalorificare a ruinelor contemporane”.

Domnul Zoltán  Kallós din România, Cluj

Domnul Zoltán Kallós este unul dintre cei mai proeminenți etnografi maghiari din secolul 20. Colecțiile sale  cuprind elemente din patrimoniul tangibil și intangibil al folclorului comunităților maghiare, române, săsești și rome din Transilvania  și si-au dovedit a fi o contribuție inestimabilă la conservarea culturii populare europene. Domnul Kallós a compilat cu devotament această colecție în ultimii 70 de ani cu scopul de a conserva nu doar dovada fizică a acestor culturi bogate, dar și cântecele, poeziile, dansurile, obiceiurile și folclorul care stau la baza identității noastre europene. A depus aceste eforturi, uneori supraomenești, în pofida circumstanțelor politice extrem de dificile și cu prețul multor sacrificii personale.

Domnul Zoltán Kallós a publicat numeroase casete, CD-uri și filme despre activitatea sa și este autorul a mai multor cărți. Institutul de Etnografie al Academiei Maghiare, Casa Patrimoniului Maghiar din Budapesta și Muzeul și Centrul Etnografic al Fundației Kallós Zoltán, care a fost fondat în 1992 pe proprietatea familiei sale, adăpostesc aproximativ 14.000 de cântece populare colecționate de domnul Kallós.

Domnul Kallós a lucrat neobosit pentru ca generațiile tinere să cunoască tradițiile muzicale, dansurile, legendele și meșteșugurile strămoșilor. El a avut un rol esențial în dezvoltarea mișcării caselor de dans popular,  menite să reînvie și să învețe tradițiile de dans folcloric al comunităților maghiare în mai multe țări europene. În semn de recunoaștere a eforturilor sale, în noiembrie 2011 UNESCO a înscris mișcarea caselor de dans popular în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității. „Domnul Kallós a lucrat din răsputeri pentru a păstra cultura acestor comunități, obținându-le recunoaștere la nivel mondial cu statutul UNESCO”, a declarat juriul.

În ciuda vârstei sale înaintate, domnul Kallós rămâne activ în comunitatea sa, iar fundația care îi poartă numele se asigură de formarea profesorilor care, la rândul lor, învață această moștenire importantă copiilor noștri.

Dl Zoltán Kallós și-a dedicat viața pentru conservarea culturii diverselor comunități din Bazinul Carpatic și s-a devotat cu toată ființa sa transmiterii acestor valori pe plan mondial. Domnul Kallós a întreprins aceste fapte și în vremuri profund provocatoare. Activitatea sa, curajul său merită pe deplin acum acest premiu”, a subliniat juriul.

Europa Nostra

Europa Nostra este federația pan-europeană a organizațiilor din domeniul patrimoniului, care este, de asemenea, susținută de o rețea largă de organisme publice, companii private și persoane fizice. Cu mai mult de 40 de țări din Europa, organizația este vocea societății civile care se angajează la protejarea și promovarea patrimoniului cultural și natural al Europei. Fondată în 1963, este recunoscută astăzi ca rețeaua de patrimoniu cea mai reprezentativă din Europa. Plácido Domingo, renumitul cântăreț de operă și dirijor este președintele organizației.
Europa Nostra inițiază campanii pentru a salva monumentele pe cale de dispariție, situri și peisaje ale Europei, în special prin intermediul programului „The 7 Most Endangered”. Ea celebrează excelența prin Premiul Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural / Premiile Europa Nostra. De asemenea, aceasta contribuie la formularea și punerea în aplicare a strategiilor și politicilor europene în domeniul patrimoniului, printr-un dialog structurat cu instituțiile europene și prin coordonarea Alianței patrimoniului european 3.3.

Fundația Pro Patrimonio, care este membru al organizaţiei Europa Nostra, a fost înființată în anul 2000, derulând, de atunci, o serie de proiecte care au ca obiectiv principal conservarea, salvarea și reactivarea patrimoniului cultural, cu precădere arhitectural. Acțiunile se concentrează pe proiecte practice de protejare și reabilitare a patrimoniului, precum și pe implicarea și conștientizarea de către comunități a propriei identități, a memoriei și valorii moștenirii culturale. Printre proiectele derulate cu ajutorul formidabil al voluntarilor se numără și proiectul 60 de biserici de lemn, inclus în 2014 de organizația Europa Nostra pe lista Cele mai periclitate 7 situri de patrimoniu din Europa (7 most endangered heritage sites in Europe). Cu sprijinul Europa Nostra și al World Monuments Fund, Pro Patrimonio a demarat intervenții de urgență în nordul Olteniei şi sudul Transilvaniei (județele Gorj, Vâlcea, Sibiu și Hunedoara) pentru de bisericile de lemn, majoritatea biserici de cimitir, deseori abandonate, aproape toate clasate monument istoric şi aflate în stare gravă de degradare structurală (chiar precolaps) și artistică.

Articol conex:

Catastrofă, abandon, viață nouă. Interviu cu Vlad Sebastian Rusu despre reabilitarea Palatului Cultural din Blaj