egger

Cutia cu articole

„La non-stop” în metropola viitorului: Kombini – armata japoneză de magazine minuscule, hiperorganizate și adaptabile

kombini-_k5_24731

Mall-urile uriașe și zonele comerciale ca determinanți urbani fundamentali, inclusiv (sau mai ales) în Asia? Nici pe departe. Vă prezentăm Kombini, armata japoneză de magazine minuscule, hiperorganizate și adaptabile

Text & foto: Ştefan Tuchilă

Peste tot în Asia de Sud-Est, China sau Coreea de Sud siglele rețelelor de magazine de proximitate (7-Eleven, Family Mart sau Lawson) domină imaginea oraşelor. Până aici nimic special sau exotic, și în Bucureşti suntem obişnuiţi cu omniprezentele Mega Image, uneori cu distanțe de o sută de metri între filiale.

În orașele japoneze însă nu mai vorbim despre reţele de distribuţie, ci despre adevărate ecosisteme ce se întind la scara unui oraş, aglomeraţii urbane, regiuni şi, în cele din urmă, la nivel naţional. De altfel, acolo a și apărut religia magazinelor de proximitate asiatice: dacă în 1974 numărul lor se situa sub cifra de 1.000 de filiale, deja în 1996 se apropia de 50.000.

 

_k5_0505*Zona de fumat din fața unui Kombini, o raritate în orașele japoneze, extrem de intransigente cu acest viciu. Lanțurile de magazine explorează această nișă, oferind de multe ori locuri de fumat pentru clientelă

7-Eleven, care domină piaţa japoneză, cât şi alte pieţe asiatice, a fost la bază o companie americană. În urma dezvoltării rapide a francizei nipone, 7-Eleven Japonia a cumpărat în integralitate firma, devenind astăzi magazinul cu cel mai mare număr de filiale la nivel mondial (cifrele variază în funcţie de sursă, titlul fiind împărţit cu Starbucks şi McDonald’s). În momentul scrierii acestui articol, 7-Eleven are 15. 458 de magazine în Japonia şi 50.758 la nivel global, cu un număr de aproximativ 53 de milioane de clienţi pe zi.

Kombini (abreviere a konbiniensu sutoa – convenience store) este unitatea de bază a sistemului de distribuţie japonez şi o componentă esenţială a vieţii urbane. Într-un kombini tipic veţi găsi mâncare, băuturi, presă şi cărţi, articole cosmetice şi orice alt element esenţial pentru viaţa de zi cu zi. Majoritatea oferă și servicii poştale şi de recuperare de pachete, ATM-uri (necesare într-o ţară cu foarte puţine distribuitoare stradale), telefonie fixă, fax, copiator, toalete, zonă de fumat şi multe alte servicii. Totul deschis 24 de ore pe zi, 7 zile din 7.

p1070915*Kombini, centrul orașului Tokyo

 

Kombini-ul este elementul esenţial al unei vaste şi puternice reţele dedicate monitorizării şi satisfacerii nevoilor consumatorului. Cam orice veţi găsi în aceste magazine este rezultatul unei analize şi al unui calcul bazat pe datele recoltate de la utilizatori: vârsta, sexul, profilul social, toate aceste elemente fiind introduse în sistem de angajaţi în momentul încasării banilor. Analiza acestor elemente, cât şi alte date legate de specificul oraşului și cartierului vor decide ce se găseşte în magazin şi mai ales în ce cantităţi.

Majoritatea kombini-urilor nu au stoc – suprafeţele sunt limitate, şi imobiliarul scump. În plus, o mare parte din alimente sunt livrate zilnic, consumatorii japonezi adorând produsele proaspete.  Într-un magazin 7-Eleven au loc zilnic 3 livrări de onigiri (gustare pe bază de orez şi diverse tipuri de umpluturi), bento (platouri cu mâncare) şi produse de patiserie proaspete. Un alt sistem de livrare (diferenţele sunt date de temperatura de stocare) aduce de 3 ori pe zi sendvişuri, salate, lapte şi produse pe bază de iaurt. Îngheţata şi produsele congelate sunt livrate între 3 şi 7 ori pe săptămână, la fel şi băuturile şi alte produse care nu se perimează rapid.

Toate aceste date, de la profilele recoltate de angajaţi (o comoară pentru sociologi) până la situaţia în timp real a numărului de produse din magazin, sunt prelucrate de o reţea de calculatoare la nivel central. Utilizând algoritmi creaţi special, managementul firmei decide ce şi unde se va vinde, dacă numărul de mărci de ciocolată trebuie mărit într-un magazin sau dacă vânzările de iaurt cu mango trebuie oprite în altul. Pentru o eficienţă maximă şi limitată pierderilor, un mare sistem nervos ia orice decizie legată de funcţionarea şi eficienţa magazinelor.

Creierul central va decide şi „ocuparea” teritoriului, fiecare marcă deschizând anual câteva sute de magazine şi închizând alte câteva zeci. Dacă cifrele recoltate de un magazin nu sunt conforme aşteptărilor, acesta va fi închis şi relocat pentru o nouă încercare. Sistemul se potrivește excelent culturiii urbane nipone. Aparent o sumă de elemente identice, fiecare magazin este o entitate adaptată perfect mediului în care trăieşte.

Nu este o întâmplare că acest fenomen s-a dezvoltat în Japonia, deoarece puţine ţări dispun de un grad de organizare şi dezvoltare care le-ar permite să creeze şi să întreţină un asemenea sistem. De altfel puţine ţări sunt atât de orientate către consum şi încă şi mai puţine sunt atât de sigure (a ţine deschis și noaptea un magazin de proximitate constituie un risc important în multe oraşe europene), ceea ce transformă kombini-ul într-un fenomen unic japonez. Poate doar pentru moment; kombini să fie oare semnul că tehnologia dă, de fapt, o șansă scării sociale mici sau, dimpotrivă, că realizarea unei societăţi „conectate” presupune în prealabil hiperorganizare, control și eficiență socială?

 

_k5_0508

Autori: