Articol revista # 47

 

Editorial: Inapoi la bloc

Post de: Constantin Goagea
 

La inceputul anilor 90, mostenirea cartierelor era insuportabila. O frustrare si o nevroza acuta legata de masivitatea si lipsa lor totala de identitate, dar mai ales de sentimentul total de neputinta in ceea ce priveste posibilitatea de a schimba ceva din situatia data. 

Primul impuls legat de refuzul total al orasului s-a compensat in fantasma ranch-ului de la tara, idilica imagine impletita cu balaceala in piscina si evident salariul care sa-ti umple frigiderul. 
A fost un exod al celor instariti, mai putin al clasei de mijloc, pe vremea aceea aproape inexistenta. Dar ca motivatie si raspuns afectiv, acest model de locuire acum este mult raspindit. 

Dupa entuziasmul primelor cartiere rezidentiale de la tara (Corbeanca, Pipera-Tunari, Satul Francez), dupa primele suburbii si paradisuri verzi au inceput sa apara si primele fisuri in visul perfect: infrastructura si facilitati debile (strazi, gaze, apa canal, electricitate), multe ore pierdute pe an cu transportul, ore pierdute in trafic, aglomeratia si o lipsa si mai mare de intimitate, plictiseala, monotonia, rutina si peste toate costuri mult mai mari pentru traiul zilnic.

Privit de la umbra unei astfel de linisti, orasul nu mai parea locul de unde trebuia sa fi scapat. Asa au inceput de citiva ani primele „ce-ar fi daca?” Ce-ar fi sa locuim din nou in oras. Sa reinventam spiritul comunitar, sa avem din nou vecini, sa nu mai pierdem ore in fiecare zi in masina, sa iesim seara la cinema, sa iesim la o carciuma, sa respiram agitatia…

Si unde sa te intorci in oras? Dupa o perioada de vreo 10 ani in care atat din motive economice, de logistica si putere financiara a investitorilor, a puterii de cumparare a pietei, si nu in ultimul rind de mentalitatilor aratate mai sus nu s-au construit blocuri de apartamente, acum acum ele au pornit vertiginos sa caute noii clienti ai clasei de mijloc.
Ei bine exista foarte multe proiecte de apartamente care se dezvolta acum in ansambluri rezidentiale urbane, de tip blocuri. Toate promit altceva decit ceea ce am experimentat, trait, vazut pina acum. Zeci de proiecte incepute, in mai toate partile Bucurestiului. La inceput zona de nord, dar mai apoi din ce in ce mai aproape de centru, ori chiar in interiorul sau la periferia cartierelor socialiste. 
Din pacate, sansa unei noi urbanitati nu este in nici un fel sustinuta de concepte urbanistice sau arhitecturale. Cu mici exceptii, calitatea arhitecturala pare foarte modesta, expandand blocurile socialiste sau oferind subprodusele comerciale universale. 
Pe langa plombele pe strazi existente, operatiile iau cel mai des forma unor ansambluri autonome. in mod ironic, visul modernist – prisme izolate in mijlocul unui parc – este reluat aici sub forma unor gated communities, enclave protejate, complet segregate de contextul in care sunt asezate. 

Pe de alta parte, asa cum se intampla de altfel cu practic toate cladirile inalte, amplasarea ansamblurilor nu urmareste decat legile pietei, fara a fi integrata unui proiect urban general. De altfel, majoritatea terenurilor este cel al zonelor industriale dezafectate, pentru care solutii care sa iau in calcul si reabilitarea si reutilizarea profitabila a acestui patrimoniu industrial nici nu se pune. 

Asadar, fara a fi un proiect deliberat, stimulat sau sustinut prin politici locale sau guvernamentale, revenirea programului rezidential dens in Bucuresti are momentan aspectul unui business privat de succes: blocuri P+10 si peste, apartamente vindute din stadiul de proiect. Deocamdata sunt initiate aproximativ 20 de proiecte rezidentiale de acest fel, din care aproximativ 10  sunt proiecte de mari dimensiuni, ansambluri cu mai mult de 300 de apartamente. 
Pentru urmatorii 2 ani sunt preconizate undeva intre 6-8000 de apartamente, dar in urmatorii 5 ani in jur de 30.000. 
Up-grade-ul mult asteptat in viata noilor locatari va fi posibil insa numai in conditiile in care se vor face investitii si in centre comerciale, loisir sau educatie, in jurul acestor noi ansambluri; si atunci cand ele vor fi cumva legate intr-un mod coerent de vecinatatile lor. Este important sa se gaseasca si noi poli de interes pentru descentralizarea si demonopolizarea centrului traditonal in Bucuresti. Rezultatele si efectele le vom vedea insa in curind.

Sari la conținut