10 mai 2017, 20:00 @ Rezidența Scena9 – Str. Ion Luca Caragiale nr. 32 Bucureşti
Dan Perjovschi:
“Svetlana (Cârstean, n.r.) mi-a zis să vorbesc despre patriotism și arta în stradă. Adică în spatiul public. După cum s-a văzut la demonstrațiile din ianuarie astea două sînt legate între ele. Deși dacă te uiți la decorul Firea-Buhagiar de Paști ai zice că nu.
Mie îmi place să vorbesc despre mine, așa că asta o sa fac timp 40 de minute. Noroc că nu vorbesc în gol, ci cu ajutorul a peste 200 de imagini. Toate mișto.
Eu desenez tot.
De unde vin, unde mă duc, ce arta fac si de ce. Mă reprezint pe mine? Pe tine? Țara? Ce-i aia sa-ti reprezinți țara. Sau cultura de unde vii? Vii? Sau morți?
Care cultură?
Mie îmi place enorm să desenez și desenînd înteleg lumea în care trăiesc. Ca ăia din peșteri, desenez monstrul (frica, rasismul, clișeul, prostia) și pe urmă îl pot omorî.
Desenul meu e un fel de-a scrie. Eu sînt autor de povestiri scurte. Și antologiile mele sînt pe pereți. Pe toți pereții. În toată lumea.
Fac ce-am visat. Desenez pe pereți ce vreau (ce mă lasă inteligența, responsabilitatea și energia momentului) și mai sînt și plătit pentru asta.
E asta ceva patriotic? E ceva românesc? Dar ce-i aia artă românească? Grigorescu Ion sau Grigorescu Nicolae? Dada sau Barbizon?
Desenul meu e o armă și o folosesc cu repetiție. Sînt singurul artist care nu vrea să fie doctor și nici să se mute la Berlin. Mă simt la fel de bine în muzee de artă, pe stradă, în reviste sau pe coperțile prietenilor poeți.
Sînt la fel de popular pentru portarul muzeului, cît și pentru directorul lui. Am dus strada în muzeele mari ale lumii. Am făcut un shake între graffiti, artă brută, ilustrația de presă, caricatură și desenele de copii.
Mă infiltrez ca apa.
Îmi place să desenez cu capu’, nu cu mîna. Tot timpul.
Prezentarea asta e tot un desen.”
Dan Perjovschi trăieşte la Bucureşti şi Sibiu.
A avut expoziţii personale la Tate Modern Londra, MoMA New York, Vanabbemuseum Eindhoven, Macro Roma, Moderna Museet Stockholm, Reykyavik Art Museum sau Kiasma Helsinki şi expoziţii de grup la Centre Pompidou Paris, Tate Liverpool, Stedelijk Amsterdam, Castello di Rivoli Torino, MoMA San Francisco, MUAC Mexico, MAM Varsovia, MCBA Lausanne, MOT Tokyo sau MSUM Ljubljana. A participat la bienalele de artă Manifesta, Istanbul, Venetia, Sao Paulo, Moscova, Sydney, Lyon, Dublin şi Jakarta.
Prima sa retrospectivă a avut loc la muzeul Nasher al Universităţii Duke în 2007 iar a doua la Centre de Création Contemporaine din Tours în 2012.
A primit premiul George Maciunas în 2004 şi, împreună cu Lia Perjovschi, premiul European Cultural Foundation Princess Margriet în 2012.
În 2016 i-a fost decernat de către profesorul Kasper Koenig premiul Rosa Schapire Kunsthalle Hamburg.
Fb event
