S-au scurs aproape 1000 de ani de la prima consemnare, la noi, a colivei (adică „boabe de grâu fierte ușor și îndulcite cu miere, semințe de susan, migdale, nuci măcinate, scorțișoară, semințe de rodie, stafide și anason”), mai exact în Psaltirea lui Teodor din 1066. În schimb mămăliga, așa cum o știm azi, din porumb, e mult mai recentă pe aceste meleaguri, din simplul motiv că porumbul a ajuns în Europa abia în 1493, după descoperirea Americii. A fost cultivat întâi în Peninsula Iberică, apoi în sud-vestul Franței (atestat prima oară la Bayonne, în 1523) și în nordul Italiei, de unde a trecut în Panonia și Pensinsula Balcanică. Prima consemnare a unei culturi de porumb în Trasilvania datează din 1611; în Muntenia, cel mai probabil a ajuns pe vremea lui Șerban Cantacuzio (domnie 1678-1688) iar în Moldova în timpul domniei lui Constantin Duca (1693-1695).
Am aflat aceste detalii, dar și despre „primul plating românesc“ (Design culinar în Moldova la 1841, Colorarea pateului în Clujul Renascentist și Văpsirea vutcilor în epoca Brâncovenească) din prima publicație online dedicată istoriei gastronomiei şi a ospitalităţii româneşti, lansată luni, 27 martie 2017: GastroArt.ro. Redacţia este formată din cercetători, jurnalişti şi antropologi, la inițiativa jurnalistului Cosmin Dragomir, care încearcă, prin această revistă, acoperirea unei nișe ignorate atât de către instituțiile publice cât și de o mare parte a celor care activează în domeniile de profil.
“Studiul istoriei gastronomiei românești s-a făcut aproape numai la nivel de inițiative individuale și se datorează pasiunii celor care au pornit cercetările în această zonă. Din păcate studiile și cercetările institutelor, muzeelor, ONG-urilor de profil nu au fost niciodată centralizate. Bibliografia în acest domeniu este sărăcăcioasă iar majoritatea informațiilor se află din bibliografii conexe, indirecte și cercetare pe teren. Astfel intuim şi una din cauzele faptului că România este ultima ţară din Uniunea Europeană fără o identitate culinară asumată şi promovată. Acest site este un prim pas dintr-un proiect mult mai complex ce include şi organizarea pe 7 şi 8 iunie la Hanul Gabroveni a Congresului de Gastronomie şi Vin – împreună cu partenerii de la Vinul.ro, Rare Food Services şi Concret Pr – un eveniment în care istoria gastronomiei şi identitatea culinară naţională vor fi principalele teme de dezbateri, dar şi alte câteva alte proiecte conexe.
În fiecare zi vom publica cel puţin un articol al colaboratorilor noştri cărora trebuie să le mulţumesc pentru interes şi susţinere. În acest moment avem pe site peste 200 de reţete şi treburi gospodăreşti din două caiete din perioada interbelică (unele mai scurte, altele mai lungi – noi am păstrat forma originală a lor, inclusiv ortografia) şi suntem în curs de digitalizare a altor câteva sute. Nu suntem şi nici nu ne dorim să fim un site de reţete dar aceste texte fac parte din patrimoniul gastronomic naţional.” – Cosmin Dragomir.
Redacţia
Simona Lazăr
Simona Lazăr este poetă, prozatoare, editoare și jurnalistă. Cercetează bucătăria veche și tradițiile ancestrale românești de mai mult de 13 an. A publicat două cărți de bucate: „Rețete de Paști”, în colaborare cu Simona Chiriac (2007) și „Rețete alese pentru post și Crăciun” (2010), ambele volume apărute la Editura „Jurnalul” (București). A publicat, la Editura Cartex (București), volumul „Dictatura gastronomică. 1501 feluri de mâncare” de Constantin Bacalbașa – ediție îngrijită și prefațată, cu câteva sute de note și anecdote. A prefațat volumele: „Rețete culinare turdene”, Dana Deac, editura reDescoperă, Cluj Napoca, 2005; „Cărticică folositoare” (reeditarea primei cărți de economie domestică publicată la București, în 1806), Editura Jurnalul, București, 2005; „Carte de bucate. 190 de rețete alese și încercate de o prietenă a tuturor femeilor celor casnice”, de Maria Maurer (reeditarea primei cărți de bucate tipărite în Țara Românească, în 1847, la București), Editura Jurnalul, București, 2006; „Bucatele noastre. Carte cu preparate mai mult sau mai puțin românești”, Horia Vîrlan, Editura NOI – Mediaprint, București, 2009; „77 Istorii și rețete din Epoca de Aur”, Veronica Bectaș, Editura Cartex, București, 2010. A îngrijit cea mai nouă ediție a cărții de bucate a lui Radu Anton Roman, care a apărut într-un format nou, ilustrat și revizuit, sub titlul „Poveștile bucătăriei românești” (7 volume, Editura Jurnalul și Editura Paideia, 2010). În această nouă serie, semnează prefața volumului II. Are în pregătire volumul „Meniuri de la botezuri, logodne și nunți regale”.
Mircea Groza
„Mircea Groza este un avid explorator al tradițiilor culinare, mereu în căutarea filonului vechi și autentic ce definește bucătăria țărănească și stilul de viață rural. Dincolo de descoperire, Mircea este un «reenactor» al rețetelor venite din vremuri îndepărtate sau din timpurile actuale, un artizan al gusturilor și savorilor”, Corina Bejinariu, director al Muzeului de Istorie și Artă Zalău .
Anda Becuţ
Director Cercetare, Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală. Anda Becuţ este Doctor în sociologie din 2011 şi cercetător în cultură din 2005 şi a coordonat mai multe studii despre cultură şi creativitate. Predă din anul 2013 cursul Antropologia practicilor culinare la Masterul de Antropologie, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București şi a coordonat trei numere dedicate alimentaţiei în revista International Review of Social Research, în calitate de editor invitat. Este interesată de antropologia alimentară, industrii culturale şi creative şi comunităţi rurale.
Florin Dumitrescu
Florin Dumitrescu este textier, poet, prozator, publicist & copywriter. Este autorul lucrării de doctorat “Supermarketizarea tradițiilor” – coordonator Vintilă Mihăilescu, volum apărut la editura Cartier în 2015 și a volumului de texte de antropologie „Bâlciul Universității. Descoperind spiritul târgoveț în Bucureștiul postsocialist „– ebook, ed. Humanitas 2013.
Tiberiu Cazacioc
Tiberiu Cazacioc este consultant în comunicare și marketing privind identitatea hranei, autodidact și practician format în ultimii 12 ani în proiecte relevante. A aprofundat subiecte precum dezvoltarea rurală bazată pe patrimoniu cultural imaterial, etnogastronomia, ecogastronomia, schemele de calitate ale UE (STG, DOP, IGP), mărci pentru produse alimentare artizanale, lanț alimentar scurt, agricultura comunitară, risipa de alimente, ecoturism. A publicat articole în presă, a semnat articole de specialitate, a fost lector și trainer, organizator de evenimente, facilitator de reuniuni tematice, invitat la emisiuni de specialitate la radio și TV, activist Slow Food și lider al grupului Slow Food București Valahia Gusturilor. Din partea DC Communication srl, GEA Strategy & Consulting sa, MEDIASPIN srl a lucrat în proiecte culturale, proiecte de comunicare pentru Comisia Europeană, diferite ministere (ex. MFE, MADR, Min. Finanțe), organizații private. Educație în științe economice (ASE, Facultatea de Planificare și Cibernetică Economică), MA în comunicare și relații publice (SNSPA, 2010). Certificare COR ca trainer, manager de proiect, manager în turism.
Cosmin Dragomir (editor coordonator)
Cosmin Dragomir este jurnalist (n.b.. a nu se confunda cu arhitectul și fotograful de arhitectură omonim). În ultimii ani s-a specializat în gastronomie și a publicat sute de articole, analize, reportaje și interviuri din acest domeniu. Istoria gastronomiei și a ospitalității românești a devenit marea lui pasiune.
Sponsori: Microgreens România, Crama Histria, Bistro de L’arte, Lulu’s Bistro, La Bottega del Tartufo
