Programe culturale

Proiectul interactiv care a reprezentat România la a 10-a ediţie a Bienalei de la Veneţia, din 2006, unde-a avut 50.000 de vizitatori şi 3500 de participanţi activi, a fost prezentat în 2007 publicului din Basel (în noiembrie, la Muzeul Elveţian de Arhitectură, în cadrul unui amplu festival dedicat României, Culturescapes) şi Bucureşti (iunie 2007, Sala Dalles).

Iulie 2006
Catalogul Pavilionului României la Bienala de arhitectură de la Veneţia; prima analiză multidisciplinară (arhitectural-urbanistică, sociologică, antropologică și ecologică) a evoluţiilor teritoriului românesc după 1989.

Pornind de la caracterul fragmentar al realităţii româneşti, expoziţia prezenta nouă categorii fundamentale: energii şi potenţiale, spaţiul public, modele de locuit (casa de vis), segregarea socială (gentrificarea opusă sărăciei extreme), problemele ecologice, monumentele şi patrimoniul, oraşul, satul şi, în final, planificarea.

expoziţie de arhitectură japoneză contemporană
8 noiembrie 2006 – 30 ianuarie 2007, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Bucureşti

Sensai, cuvântul care-a dat titlul expoziţiei, e un concept estetic tipic japonez şi s-ar putea traduce prin frumuseţe, delicateţe, subtilitate, sofisticare. Înseamnă atingere umană, apropiere delicată, meşteşug, şi e într-un fel opusul tehnologiei şi elementelor industriale.

expoziţie de arhitectură japoneză contemporană
8 noiembrie 2006 – 8 ianuarie 2007, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Bucureşti

Expoziţia a prezentat un mod particular de raportare la tradiţie, reflectat de arhitectura japoneză actuală. Continuitatea nu constă în perpetuarea unui “stil japonez”, dar se poate observa că arhitecţii niponi sunt mai degrabă înclinaţi să caute idei, concepte, fundaluri aflate la baza arhitecturii tradiţionale, iar nu tipologii sau modele.

expoziţie
16 noiembrie – 20 decembrie 2004,
Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu”, Bucureşti

Expoziţia s-a concentrat asupra Cataloniei şi evoluţiilor sale arhitecturale de ultimă oră. N-a fost urmărită o împărţire pe stiluri, căci nicăieri încadrarea în curente şi maniere nu funcţionează mai puţin decât în Peninsula Iberică).