Arhitecți și urbaniști de renume, politicieni cu viziune la Cities of Tomorrow #5

Continuăm seria de discuții pe tema orașelor viitorului din România și dezbatem, cum am putea, împreună cu cei interesați, să contribuim la dezvoltarea efectivă a acestora.
Dacă anul trecut tema centrală a fost axată pe dezvoltarea sustenabilă a orașului/regiunii în care trăim și muncim, în anul 2017 aducem în discuție modalitatea în care orașele, regiunile și in extenso întreaga Românie pot deveni mai competitive.

Abruptarhitectura: O biserică şi clopotniţa ei

O biserică de lemn pentru o comunitate mică, într-un cartier recent din periferia orașului Mizil.

Proiect, text, foto: Abruptarhitectura – Cristina Constantin, Cosmin Pavel

Prins între şosea şi calea ferată, noul cartier a fost plănuit imediat după Revoluţie. Autorităţile au căutat astfel să reglementeze nevoia renăscută a oamenilor de a-şi construi o casă.

Raftul cu spații publice. Corp de clădire cu buget redus în campusul Universității Paris-Saclay

Când am fost în 2014 la evenimentul de premiere al ediției pentru Europa a Premiilor Holcim (astăzi LafargeHolcim), acesta a fost unul dintre proiectele care m-au impresionat cel mai tare. Deși nu vedeam acolo decât niște planuri și randări, ideea arhitecturală și urbană era foarte clară: un cadru elementar, coerent, flexibil și ieftin, gândit pentru a adăposti, aduce împreună și celebra cât mai multe activități publice.

10 Posibilităţi ale unui Cuier Negru

Text: Justin Baroncea
Foto: Doriana Mărăşoiu

Dintr-un subsol al unei hale din Berceni la intersecţia Câmpineanu cu Academiei. Plimbare pe jos prin faţa Bisericii Dintr-o Zi, prin porticul de la Arhitectură, pe sub turn, în sus pe scara elicoidală până în G4. 3 oameni plimbă cuiere negre prin faţa bisericii.

Şcoala de Oraş: transformarea unor spații publice din Militari

Un proiect comunitar și pedagogic concretizat, în 2016, prin redeschiderea bibliotecii „Gheorghe Lazăr” din cartierul Militari își propune, în a doua ediție, să cartografieze şi să transforme un spaţiu public din proximitatea bibliotecii, într-un proces participativ derulat prin intermediul unui atelier de educaţie aplicată.

Frontiera deschisă. Adăpost pentru încălzire de pe traseul de patinaj Red River

Un altfel de zid, azi când nu auzim decât de ziduri. Un mod simpatic de-a vorbi despre ceva foarte serios. O funcțiune reală și o instalație artistică. Atelier ARI au creat un zid accesibil și care te protejează, o barieră care se transformă în loc public. (Z.)

Proiect, text, foto: Atelier ARI

Un acoperiș deasupra capului. Casă în Molco, Chile

Acoperișul se desprinde de casă; casa se ridică de la pământ; ferestrele, ușile, obloanele alunecă în toate direcțiile; ansamblul e ușor, transparent, simplu și complex și se așează în mod delicat într-un peisaj superb. Casa din Molco e un exemplu aproape didactic de reinterpretare a principiilor moderniste (Z.).  

Jumpthegap talk in Bucharest, cu Valentin Vodev (AT), Justin Baroncea și Constantin Goagea (RO)

Când: 22 februarie 2017, ora 18.00
Unde: Universitatea de Arhitectură și Urbanism„Ion Mincu”, Sala Frescelor (str Academiei, nr 18-20, București)

“Jumpthegap talk” este o serie de întâlniri cu arhitecți și designeri prestigioși, desfășurate în diferite orașe din lume, fiind legată de competiția internațională de design jumpthegap, organizată de Roca, în colaborare cu Centrul de Design Barcelona.

Locuire colectivă și forme de solidaritate în zone de tip „ghetou”

Text: Vlad Cătună
Foto: Bogdan Catalin Cazacioc, Vlad Cătună

Blocurile din Aleea Nehoiu – București au fost construite în anii ‘70 odată cu complexul industrial I.M.G.B. (Întreprinderea Maşini Grele Bucureşti). Gradul de utilitate al zonei este foarte scăzut: accesul la trafic nu este convenabil; serviciile şi utilităţile sunt deficitare şi de proastă calitate; nu există forme de recreere, de petrecere a timpului liber în zonă. La prima vedere am putea afirma că locuirea este precară, însemnând lipsa accesului la utilităţi (apă caldă, canalizare, salubrizare), dar şi un număr mare de oameni care locuiesc împreună într-un spaţiu comun restrâns.

De la oraș și sub piele: un peisaj public. MuCEM – Muzeul Civilizaţiilor Europene şi Mediteraneene

Muzeul inaugurat în 2013, an în care Marsilia era capitală europeană a culturii, și-a propus două obiective ambiţioase: delocalizarea şi reinventarea Muzeului  Naţional al Artelor şi Tradiţiilor (fondat în 1937 şi abandonat în afara Parisului) și, pe de altă parte, iniţiativa politică ce urmăreşte reabilitarea urbană şi socială a unui oraş devenit, din păcate, faimos din cauza criminalităţii organizate și problemelor legate de imigrație.

Dacă noi, arhitecţii, ne dorim cu adevărat să schimbăm oraşul, trebuie să…

…înţelegem că nu există nici o reţetă, dar ar putea exista nişte principii de bun simţ. Situaţia este teribilă, profesia noastră este în criză şi atacată din toate părţile. Suntem forţaţi să o redefinim, spune Oana Bogdan, lucru care de fapt sună ca o şansă, nu ca o obligaţie. Un eseu atent şi bine documentat despre muncă, despre responsabilitate, piață, identitate şi 7 paşi pentru schimbare. (Ş.G.)

I Can Be. Meserii de oameni mari pe înțelesul copiilor

Eematico în finală la Campionatul de Bine

Text: Eematico

După doar câteva momente, liniștea a devenit asurzitoare, iar energia proiectelor realizate cu atâta însuflețire era mult prea apăsătoare. După două zile pline petrecute cu ei, copiii de la Școala Gimnazială numărul 134 din Ferentari, sala pe care o știam dintotdeauna era acum mult prea goală fără forfota lor